Tipareste

Familie

EPILOG (Tin foarte mult...dar nu vom fi niciodata un cuplu)

Va duceti aminte? Daca inca va mai puneti intrebari as vrea sa raspund intrebarilor voastre.
Belami ne-a trimis mai demult povestea sa, pe care am si publicat-o. A dorit sa ne ofere clarificari suplimentare si sa ne spuna mai multe despre ce s-a intamplat ulterior. Povestea sa poate fi citita aici.
Va duceti aminte? Daca inca va mai puneti intrebari as vrea sa raspund intrebarilor voastre. Tot timpul m-a avertizat ca nu va fi viitor pentru noi! M-am inselat crezand ca vorbele mele vor avea ecou... M-am inselat crezand in vorbele lui spuse cand era “inghesuit”... M-am inselat timp de 5 ani si el nu are nicio vina ca eu am crezut ca este un barbat normal cu suflet si vrea sa uite trecutul... Nu el a fost de vina ci eu! De ce? Pentru ca “poleindu-l” cu ceea ce as fi vrut sa gasesc la barbatul pe care-l iubesc am gresit fatal! De ce? Pentru ca nu el era cel “sortit”, pentru ca el a incercat dar n-a reusit sa se sincronizeze cu bioritmul meu sufletesc! Cine sa-l condamne si de ce? A facut tot ce i-a stat in putinta sa raspunda sentimentelor mele, dar s-a trezit el insusi secatuit de iubire si incapabil sa mai ofere... ci numai sa primeasca! Ghinionul meu, caci am sperat la reciprocitate dar nu am stiut ca este imposibil in cazul lui... Ce sa speri de la un om care se zbate pe uscat....?
E greu sa recunosti ca ai gresit, dar trebuie sa admitem asta! Daca vrem sa fim sinceri cu noi insine trebuie sa ne asumam si esecurile sau mai ales esecurile!
Mi-e greu sa cred ca barbatul pe care pana mai ieri il simteam aproape a devenit un strain... Mi-e greu sa cred ca nu a inteles nimic din sacrificiile mele facute special pentru el... Mi-e greu sa-mi revin in urma umilintelor la care m-a supus fara explicatie si carora le-am raspuns ca si cum as fi fost inconstienta(in incercarea de-a ignora evidenta...)!
Mi-e greu sa recunosc faptul ca m-am lasat “manipulata” in numele iubirii pe care i-am purtat-o... Ufff ce greu imi este sa recunosc faptul ca n-am primit nici un sfert din cat am dat... Si totusi, nu-mi pare rau! Poate ca multi ma vor judeca, dar eu cred ca nimic nu este intamplator! Eu nu am renuntat inca la iubirea ce exista in sufletul meu ci numai am “sanctionat” pe cel iubit pentru ca nu a inteles nimic... Pacat!
Inca il iubesc!
belami

Recomandari

Acest articol poate fi preluat daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului: EPILOG (Tin foarte mult...dar nu vom fi niciodata un cuplu)

Discutii asupra articolului "EPILOG (Tin foarte mult...dar nu vom fi niciodata un cuplu)":

Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, Garbo incurajand publicarea comentariilor voastre. Pe site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul la comentarii utilizatorilor care comit abuzuri grave sau repetate.

iubire,suferinta , poate fericire? (2 comentarii, 959 vizualizari)
si eu traiesc cam acelasi lucru acum....e greu cand dai si nu primesti mare lucru in schimb....sau totul e sub asteptarile tale...dragoste adevarata fara suferinta nu exista...timpul le rezolva si...
tu nu pe el il iubesti! (1 comentariu, 543 vizualizari)
identic (3 comentarii, 375 vizualizari)
teama de-a fi noi insine... (1 comentariu, 281 vizualizari)
CoffeeChat De ce iubim ploile
Incerc sa imi gasesc in aceste zile inecate de ploi si imbacsite de nori motive pentru a...