o mama pe cale sa-si creasca singura copilul

te-ai gandit vreo secunda...cum ar fi fost sa nu ai copilul? Ce-ai fi facut dupa 9ani de relatie..si te-ai fi trezit cu ADEVARAT singura. Inclin sa cred ca ai facut copilul chiar din egoism sau ca sa-ti ti barbatul langa tine......ai vrut acest copil sau...ai crezut ca-ti va oferi un "confort" sentimental....Fata mea revino-ti .....Dumnezeul le "aranjeaza pe toate"....Chiar nu-ti pasa de copilul tau?...Lasa-l naibii de trecut, e mort si ingropat...pierzi clipele cele mai frumoase din viata copilului tau...lamentandu-te.......si ...mai tarziu o sa-ti para atat de rau....
ruxisab
Postat pe 1 Noiembrie 2010 20:10
cand ma voi realiza
garbo107589
Postat pe 2 Noiembrie 2010 16:43
De la: garbo107589, la data 2010-11-01 18:05:00SI EU AM FACUT UN COPIL LA 38 DE ANI AM RAMAS INSARCINATA SI MI L-A DAT D-ZEU PENTRU CA-MI DOREAM O FETITA E FOARTE FRUMOASA SI SA NATOASA E BUCURIA VIETII MELE,DAR AM SOT PE CARE NU-L MAI IUBESC


asa...si alex cine e? amantu? big mamma?
michelle_
Postat pe 2 Noiembrie 2010 19:45
De la: garbo170136, la data 2010-09-29 16:24:16am vazut multe subiecte de genul asta...sunt zeci de mame singure numai pe forum, dar cate or fi in realitate? Sunt singura, descumpanita si am nevoie sa comunic si cu alte persoane pe3 acest subiect...SOS

NU TREBUIE SA FII ASA. Viata este atat de frumoasa si tu ai tot ceea ce este mai frumos in viata: un copil.
Matusa mea(Dumnezeu sa o ierte) a mers la biserica intr-o Duminica si se plangea la preot de toate necazurile . ca tot omul. Preotul insa un om foarte intelept i-a zis: I
"- leana, daca ai lua necazurile tale si te-ai duce cu ele la targ si te-ai uita in jurul tau la necazurile altora......; ti-ai lua rusinata necazurile tale si ai pleca acasa."
Multumeste ca sunteti sanatosi, ca nu trebuie sa simti durerea din sufletul unei mame care are copilasul bolnav de vre-o boala incurabila, sau alte necazuri mai mari.
Nirvana
Postat pe 3 Noiembrie 2010 10:59
numa' bunicutze ilene p-acilea,mami..

brava...
iasomia
Postat pe 3 Noiembrie 2010 11:02
De la: rapsody33, la data 2010-10-22 03:36:53Eu am doi copii si doua divorturi la activ si de fiecare data copii mi-au dat o motivatie sa merg innainte.Am trecut prin multe momente grele insa copii sunt insula mea de reculegere....cind ajung acasa stiu pentru ce ma zbat pe lumea asta si pentru ce lupt.Copii nu cresc fara tata,ei inca au tata si dupa divort,el se poate ocupa de copil chiar daca voi nu mai sunteti impreuna,e foarte important pentu voi sa intelegeti ca divortati de partener ..nu de copil...el se poate bucura de dragostea parintilor si pe rind...


subscriu el trebuie sa inteleaga ca totusi copilul are nevoie de el ca tata. bine punctat rapsody!
aly_fab
Postat pe 4 Noiembrie 2010 23:30
gandeste-te ca tu esti singurul sprijin pt copil.de aceea nu te vaita.viata merge inainte.rezolva-ti si problema ta ,cauta un suflet care sa te merite si sa iubeasca in primul rand copii si apoi femeia.nu te mai plange.nu esti singura care isi reface viata,crescandu-si copilul intr-o familie fericita.invata sa inlaturi din gandirea ta cuvantul "nu."nu generatia noastra a inventat apa calda,roata etc.intelegi ce vreau sa spun?iubeste-ti copilul dar ai grija si de tine.porneste gandind pozitiv ca totul se poate daca vrei.nu te mai victimiza.iti doresc o viata fericita de aici inainte!de tine depinde.
vuvuzela
Postat pe 5 Noiembrie 2010 17:06
pana mea, vuNvu. esti Radio Erevan de garbo...:P
:))
eu_geminy
Postat pe 5 Noiembrie 2010 18:46
asta am de gand si sper sa ma ajute d-zeu sa reusesc
garbo107589
Postat pe 6 Noiembrie 2010 13:50
am mult de la viata dar daca vrea d-zeusi merit imi va da si mai mult,asta nu inseamna bani,vreau bani doar sa am ce-mi trebuie,strict necesar sa nu am lipsuri,dar facute de mine
garbo107589
Postat pe 6 Noiembrie 2010 13:52
Stai liistita d-zeu le aranjaza pe toate in asa fel incat pt fiecare exista o mana de ajutor printr_un fel sau altul.Gandestete ca asa iti este scris ,ca nu esti singura in situatia asta si pt copil trebiue sa lupti ,el este mic nu isi da seama ce se intampla in jurul lui mai tarziu o sa realizeze si atunci vei vedea satisfactia sufleteasca pe care o nu o ai in momentul asta.FII TARE.
garbo180464
Postat pe 27 Ianuarie 2011 11:18
Nu vreau sa fiu rea, dar cand facem cate-un lucru ,,iresponsabil", apreciem ca asa a vrut Dumnezeu. Apoi ne lamentam ,,daca vrea Dumnezeu sa ne dea, sa ne ajute"" dar noi nu intreprindem mai nimic... doar asteptam ca lucrurile sa se aranjeze de la sine.
m_ada
Postat pe 27 Ianuarie 2011 12:20
Salut fetelor! As vrea sa va spun pe scurt si povestea mea, simt ca sunt prinsa intr-o dilema si nu stiu ce sa fac...nu caut raspunsuri, solutii, stiu ca totul e in puterea mea ci doar un sfat sau o parere care poate sa ma faca sa vad altfel lucrurile...situatia mea e urmatoarea: am terminat o facultate in romania, am cunoscut un tip care locuia in spania dar venise in concediu in romania (nu genul capsunar), m-am indragostit si am venit in spania pentru o perioada de acomodare, sa vad daca mi-ar placea sa locuiesc aici...in scurt timp am ramas gravida si asa m-am trezit "prinsa" aici, langa el...am nascut, am un baietel de aproape 2 ani foarte reusit, problema este ca noi nu ne mai intelegem, pur si simplu exista intre noi o tensiune foarte mare si la fiecare discutie izbucnim...nu sunt fericita aici, nu imi place insa el isi iubeste atat de mult copilul, se joaca mereu cu el, e atent si foarte dragastos cu cel mic...cu mine insa e foarte rece si indiferent...ma simt pusa in situatia de a alege intre fericirea mea si cea a copilului meu, as vrea sa ma intorc in romania dar nu pot sa ii rapesc celul mic tatal, nu pot sa ii despart. Sotul meu este un om bun, corect, nu are vicii insa este foarte rece cu mine, nu comunicam mai deloc, ne-am distantat foarte mult...va intreb, cum vedeti voi situatia mea? va multumesc pentru raspunsuri
dalila26
Postat pe 27 Decembrie 2011 23:46
Draga mamica, sunt si eu in aceeasi situatie, suntem acum putin timp despartiti, si imi este enorm de greu sa trec peste asta, copilasul are varsta de 1 an, imi este frica de viitor, dar stiu ca despartirea era inevitabila, sunt sigura ca trebuie sa gasesc puteri sa merg inainte, am de crescut copilasul, trebuie sa fiu tare in fata oricarui obstacol, asta e...
irina_irina
Postat pe 31 Ianuarie 2012 15:59

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
Un gest frumos in prag de sarbatori 4 De la: b727ana 6 Decembrie 2013 10:43
Sotul meu nu ma iubeste?- Am nevoie de sfaturi.. 63 De la: DaryaP0pa 14 Iulie 2019 17:04
EMO 93 De la: ALEXA_NASPA 6 Martie 2010 03:18
Probleme cu cel mic la gradinita. 26 De la: nicoleta26 6 Septembrie 2013 14:12
La multi ani copiilor nostri !!! 4 De la: coris_2938 2 Iunie 2012 05:53
Setari Cookie-uri