o mama pe cale sa-si creasca singura copilul

am vazut multe subiecte de genul asta...sunt zeci de mame singure numai pe forum, dar cate or fi in realitate? Sunt singura, descumpanita si am nevoie sa comunic si cu alte persoane pe3 acest subiect...SOS
garbo170136
Postat pe 29 Septembrie 2010 16:24
o sa-ti treaca si vei invata sa mergi mai departe
bucura-te de viata si de copilasul tau
asta e intr-adevar o bucurie
eladaela
Postat pe 29 Septembrie 2010 16:51
Eu nu zic ca nu o sa-mi treaca, dar acum ma simt infiorator, si nu stiu ce sa fac, si mi-e greu pt. ca nu asa am visat sa-mi crec copilul(de una singura)...este un copil fqacut la batranete(37) , tocmai pt ca am vrut anumite lucruri pt. el...nu l-am facut din egoismul ala"sa am si eu la batranete pe cineva langa mine"! Am vrut sa creasca in dragoste, in intelegere, in echilibru...am trait 9 ani impreuna cu cel care -i-a devenit tata...am crezut ca il cunosc, si iata ca am facut un copil cu un strain
garbo170136
Postat pe 30 Septembrie 2010 22:31
Cu cat te gandesti mai mult la chestiile astea cu atat te demoralizezi mai tare. Ce vrei sa faci acum? sa-ti traiesti viata in regrete? sa-ti plangi de mila?
persidadamian
Postat pe 1 Octombrie 2010 00:08
Nu-mi plang mie de mila, ci plang de mila copilului meu, care va fi tot ce nu am vrut eu sa fie...si tot ce nu am vrut pt. un copil, si nu mi s-a parut normal! Nu am fost de acord niciodata cu cele care isi fac un copil pe care sa il creasca singure. Totdeauna am zis ca nu este dreptul meu sa hotarasc pt. el ca poate sa creasca si fara un tata... si cum copilul care se naste nu poate hotari, atunci ...nu vreau sa fiu inteleasa gresit, am tot respectul pt cele care iau decizia sa faca un copil si sa il creasca singure, insa eu am vrut neaparat o familie pt. copilul meu...se vede insa ca ceea ce iti dorescti mai mult , iti scapa printre degete, sau nu poti avea...
garbo170136
Postat pe 1 Octombrie 2010 15:37
Exact ceea ce-ti spuneam mai sus. Nu-ti plangi de mila dar....................
Ok! Tot ceea ce pot sa-ti spun este ca nimeni nu isi doreste o familie destramata si stiu ca ti-ai dorii o persoana cu care sa poti sa-ti impartasesti nerealizarea. Nu te poti condamna, spunand ca nu ai stiut sa-ti alegi tata la copil, unele lucruri sunt facute sa mearga altele nu, iar altele cer foarte mult efort. Insa ai sa poti sa te invinovatesti mai tarziu pentru timpul ce l-ai petrecut retraind trecutul, netraind prezentul si neplanificand viitorul.
Fiecare om are nevoie de un anumit timp sa se impace cu o anumita drama din viata, pentru ca este o drama si, astfel de remuscari lasa sechele adanci, de care poti sa te vindeci ori nu si, cu cat cotrobai mai mult in lada aceea de zestre cu atat mai mult rau iti faci. De aceea sfatul meu, daca vrei sa-l accepti, este sa-ti reevaluezi scara de valori si sa-ti cladesti un nou viitor. Iti repet, trecutul nu il mai poti schimba.
persidadamian
Postat pe 1 Octombrie 2010 18:55
ba sa isi planga de mila!!!...ca ast e devarul cum sa muncesti pentru 2???...ca femeie mai les???...copilul al nu o sa ramana vesnic un copil....o s cresca...creste si cresc si responsabilittile si cheltuielile in timo ce e e imbatranita si obo sita de munca....tot din experienta vorbesc....stiu cum e sa fii crescut doar de unul din parinti si la randul tau sa devii un parinte care isi creste copilul singura....e aproape science fiction....resusita asta....fiica/mea are 9 ani....si nu o vad de 18 ani din mainile mele!!!
....nu mai vorbiti asha de ushor ca o sa reuseasca si o sa se descurce....ca asta nu se stie deloc...de dinainte!!
garbo171675
Postat pe 16 Octombrie 2010 18:44
75, rar reuseste sa ma scoata cineva din sarite, dar tu chiar ai reusit

sf sa-ti cresti copilul singura? serios? in afara ca va lamentati si va plangetui de mila, si va aruncati frustrarile in capul copiilor, mai stiti si altceva?

imbatranita si obosita? you broke my heart, ce sa spun...un copil nu te oboseste si nu te imbatranesti. un copil te mentine tanar. asta va e voua greu sa pricepeti!
michelle_
Postat pe 16 Octombrie 2010 19:44

buna..nu stiu care este povestea ta concreta si dc ai ramas singura,dar iti pot spune ca si eu mi-am crescut copilul singura vreo 3 ani pana m-am recasatorit..eu l-am facut dvrm la 20 ani si cand el avea 1 an si 8 luni tatal lui ne-a lasat pt alta femeie sau mai bine zis pt alte femei..era prea mic ca sa-l dau la gradinita,nu aveam cu cine sa-l las ca sa pot merge la munca..parintii mei decedasera nu de mult si aveam nevoie de ei in acele momente..sincer am trecut peste toate doar gandindu-ma ca trebuie sa-i ofer copilului tot ce are nevoie si sa nu simta lipsa tatalui,incercand sa fiu si mama si tata.eram un copil nu aveam dacat 22 ani si destule probleme.m-am rugat la d-zeu si m-a ajutat sa trec peste toate.mi-am luat inima in dinti si am inceput sa caut un loc de munca.am cautat si pe cineva ca sa stea cu copilul..m-am angajat dar veneam acasa la o luna..imi era foarte greu.nu mai aveam incredere in barbati..dupa 3 ani am cunoscut pe cineva care a acceptat copilul,pt ca asta ma interesa,iar in momentul de fata sunt casatorita cu el..am ingropat trecutul pt ca am un prezent fericit..nu trebuie sa disperi bucuca-te ca ai un copil sanatos,straduieste-te sa-i oferi tot ce are nevoie,nu-i arata ca suferi,nu ta mai gandi la trecut,incearca sa-ti umpli timpul cu ceva ca sa nu te mai gandesti la acele momente neplacute..nu este usor dar cu trecerea tumpuli iti vei da seama ca e mai bine asa..mult succes!
garbo170975
Postat pe 17 Octombrie 2010 10:58
De la: garbo170975, la data 2010-10-17 10:58:25
buna..nu stiu care este povestea ta concreta si dc ai ramas singura,dar iti pot spune ca si eu mi-am crescut copilul singura vreo 3 ani pana m-am recasatorit..eu l-am facut dvrm la 20 ani si cand el avea 1 an si 8 luni tatal lui ne-a lasat pt alta femeie sau mai bine zis pt alte femei..era prea mic ca sa-l dau la gradinita,nu aveam cu cine sa-l las ca sa pot merge la munca..parintii mei decedasera nu de mult si aveam nevoie de ei in acele momente..sincer am trecut peste toate doar gandindu-ma ca trebuie sa-i ofer copilului tot ce are nevoie si sa nu simta lipsa tatalui,incercand sa fiu si mama si tata.eram un copil nu aveam dacat 22 ani si destule probleme.m-am rugat la d-zeu si m-a ajutat sa trec peste toate.mi-am luat inima in dinti si am inceput sa caut un loc de munca.am cautat si pe cineva ca sa stea cu copilul..m-am angajat dar veneam acasa la o luna..imi era foarte greu.nu mai aveam incredere in barbati..dupa 3 ani am cunoscut pe cineva care a acceptat copilul,pt ca asta ma interesa,iar in momentul de fata sunt casatorita cu el..am ingropat trecutul pt ca am un prezent fericit..nu trebuie sa disperi bucuca-te ca ai un copil sanatos,straduieste-te sa-i oferi tot ce are nevoie,nu-i arata ca suferi,nu ta mai gandi la trecut,incearca sa-ti umpli timpul cu ceva ca sa nu te mai gandesti la acele momente neplacute..nu este usor dar cu trecerea tumpuli iti vei da seama ca e mai bine asa..mult succes!
garbo170975
Postat pe 17 Octombrie 2010 11:00
de multe ori ni se pare ca viata e nedreapta cu noi eu nu am trait experienta asta am linga mine o mama de39 ani care-si creste copii singura pt ca cel care le e tata ii batea 2 copii frumosi si buni la scoala care tremura numai cind ii aude numele le vad greutatile si le compatimesc pe mamele singure eu cred ca copii iti dau puterea sa mergi mai departe mult noroc
166116maryeta
Postat pe 17 Octombrie 2010 16:41
si eu imi cresc copilul tot singura - pentru ca n-am chef sa il cresc altfel. Nu vreau sa vada pe viu o relatie de compromis intre mine si tat-su, nu vreau nici sa asiste la scandaluri dupa care noi dormim linistiti, dar pe copil l-ar marca. Nu vreau sa invete ca intr-o familie exista trei sau mi imulti oameni paraleli unul cu altul, convietuind in aceeasi casa.
O sa o invat toate lectiile necesare, mai putin pe cea a ipocriziei. Desi si asta e necesara - pentru o existenta mediocra.
quasaria
Postat pe 17 Octombrie 2010 16:47
si eu am facut copil la 37 de ani dupa 7 ani de relatie. Ne-am dorit amandoi acest copil, am facut tratamente pt a ramane insarcinata (inclusiv el pt ca o parte din cauza "infertilitatii" mele era o problema a lui)...si cand fetita avea 1.5 ani...a plecat....Intra-adevar am suferit cam 2 ani...am slabit...m-am tratat de depresii si scaderi drastice ale sistemului imunitar, dar am trecut...singura peste toate. Copilul meu este viata mea si toate suferintele mele interioare si exterioare au trecut..datorita acestuia. Este o minune de fata, acum are 6 ani...suntem prietene bune...iar taticul...poate sa dea tarcoale pana plesneste pt ca ea nu-l mai vrem decat.. asa la o plimbare si o inghetata ,atat. Viata este frumosa iar cand iti vezi copilul vesel si fericit tot timpul, ma gandesc ca poate daca remaneam cu tatal ei nu ne bucuram de tot si de toate si traiam intr-un permenent conflict care influenta negativ psihicul copilului. Ne bucuram de viata, de orice...mergem peste tot impreuna...suntem nedespartite..Ne ...permitem din cand in cand si de o cina romantica...si daca D-zeu ne va scoate in cale un barbat normal la cap si la port care sa ne accepte si sa ne iubeasca in egala masura pe amndoua nu zicem nu...Oricum suntem fericite si nu ma gandesc la batranete...nu am facut copil ca sa am eu sprijin la batrantete.Mi-am dorut enorm sa fac acest copil, mi-am dorit sa-l fac cu tatal ei, l-am facut din dragoste adevarata...asta este, viata merge inainte, iar daca stai si suferi si cercetezi pierzi esentialul si cei mai buni ani ai tai si ai copilului.
sa auzim de bine!
ruxisab
Postat pe 17 Octombrie 2010 19:44
ce frumos ai descris relatia cu copilul tau.
quasaria
Postat pe 17 Octombrie 2010 20:22
UN COPIL SA-L CRESTI SINGURA E O ADEVARATA BINECUVANTARE,AI CALEA IN VIATA SI NU CRED CA ITI TREBUIESTE MAI MULT,AM 13 ANI DE CAND AM DIVORTAT IAR FETITA MEA AVEA PE ATUNCI DOAR 3 LUNI,OBSTACOLE S-AU IVIT MEREU PE CAREREA VIETII ,LE-AM DEPASIT,INSASI VIATA TE INVATA SI REUSESTI,ACUM AM O ELEVA IN CLASA SAPTEA ,ELEV DE EXCELENTA,DOAR 10 PE LINIE SI IN PLUS SUNT FOARTE FERICITA
garbo006929
Postat pe 20 Octombrie 2010 21:10
Eu am doi copii si doua divorturi la activ si de fiecare data copii mi-au dat o motivatie sa merg innainte.Am trecut prin multe momente grele insa copii sunt insula mea de reculegere....cind ajung acasa stiu pentru ce ma zbat pe lumea asta si pentru ce lupt.Copii nu cresc fara tata,ei inca au tata si dupa divort,el se poate ocupa de copil chiar daca voi nu mai sunteti impreuna,e foarte important pentu voi sa intelegeti ca divortati de partener ..nu de copil...el se poate bucura de dragostea parintilor si pe rind...
rapsody33
Postat pe 22 Octombrie 2010 03:36
imi pare sincer rau ca trebuie sa iti cresti copilul singura,dar ia si te gandeste bine .decat sa fii cu un barbat care pleaca noptile de acasa ,nu aduce bani pt intretinerea familiei,nu se ocupa de tine,casa si copil si lista este foarte lunga,eu iti spun sa ai mare incredere in DUMNEZEU ca el ne da la toti putere sa trecem peste greutati si sa mergem mai departe.nu gandi negativ niciodata ,fii optimista chiar daca viata e grea,incearca sa zambesti chiar daca ti-e greu,trebuie sa o faci in primul rand pt tine si apoi pt copilul tau.e adevarat ca uneori nu e de ajuns sa fii doar tu ca mama ,dar parerea mea este ca decat un tata cu care nu te intelegi ,clar copilul va vedea anumite lucruri si mai tarziu s-ar putea sa ii marcheze .nu dispera,nu mai plange,nu te mai gandi la ceea ce a fost in trecut.ia si te gandeste ca el(copilul)e ratiunea ta de a trai,e totul pt tine,e bucuria si imensa fericire pe care ti-a daruit-o CEL DE SUS .iti doresc mult curaj pt a merge mai departe si multa sanatate tie si copilului.o zi buna
malina4yu
Postat pe 23 Octombrie 2010 15:01
imi pare sincer rau ca trebuie sa iti cresti copilul singura,dar ia si te gandeste bine .decat sa fii cu un barbat care pleaca noptile de acasa ,nu aduce bani pt intretinerea familiei,nu se ocupa de tine,casa si copil si lista este foarte lunga,eu iti spun sa ai mare incredere in DUMNEZEU ca el ne da la toti putere sa trecem peste greutati si sa mergem mai departe.nu gandi negativ niciodata ,fii optimista chiar daca viata e grea,incearca sa zambesti chiar daca ti-e greu,trebuie sa o faci in primul rand pt tine si apoi pt copilul tau.e adevarat ca uneori nu e de ajuns sa fii doar tu ca mama ,dar parerea mea este ca decat un tata cu care nu te intelegi ,clar copilul va vedea anumite lucruri si mai tarziu s-ar putea sa ii marcheze .nu dispera,nu mai plange,nu te mai gandi la ceea ce a fost in trecut.ia si te gandeste ca el(copilul)e ratiunea ta de a trai,e totul pt tine,e bucuria si imensa fericire pe care ti-a daruit-o CEL DE SUS .iti doresc mult curaj pt a merge mai departe si multa sanatate tie si copilului.o zi buna
malina4yu
Postat pe 23 Octombrie 2010 15:06
imi pare sincer rau ca trebuie sa iti cresti copilul singura,dar ia si te gandeste bine .decat sa fii cu un barbat care pleaca noptile de acasa ,nu aduce bani pt intretinerea familiei,nu se ocupa de tine,casa si copil si lista este foarte lunga,eu iti spun sa ai mare incredere in DUMNEZEU ca el ne da la toti putere sa trecem peste greutati si sa mergem mai departe.nu gandi negativ niciodata ,fii optimista chiar daca viata e grea,incearca sa zambesti chiar daca ti-e greu,trebuie sa o faci in primul rand pt tine si apoi pt copilul tau.e adevarat ca uneori nu e de ajuns sa fii doar tu ca mama ,dar parerea mea este ca decat un tata cu care nu te intelegi ,clar copilul va vedea anumite lucruri si mai tarziu s-ar putea sa ii marcheze .nu dispera,nu mai plange,nu te mai gandi la ceea ce a fost in trecut.ia si te gandeste ca el(copilul)e ratiunea ta de a trai,e totul pt tine,e bucuria si imensa fericire pe care ti-a daruit-o CEL DE SUS .iti doresc mult curaj pt a merge mai departe si multa sanatate tie si copilului.o zi buna
malina4yu
Postat pe 23 Octombrie 2010 15:06
nU STIU DACA GRESESC,dar am destule prietene,cu relatie de durata,casatorie adica,si dupa aparitia copiluli,ei au reactionat imatur,ele nu au avut rabdare sa treaca timp pana invata si el sa isi asume baia copiluli,sau alte obligatii fata de bebe,si dupa un an cel mult de la nasterea bebe,au ajuns la divort.
Chiar nu mai e cale de impacare?
daca nu,cu dzeu inainte,sprijin sufletesc.....poate vei intalni pe altcineva,esti inca tanara.
Mama a gasit,si are 60 ani.....
Nu dispera,sa ai sperante,ca te hranesc,si te ajuta sa nu imbatranesti.,cu cat gandesti mai pozitiv,
daniilia
Postat pe 23 Octombrie 2010 19:18


de ce or fi asa nesimtiti barbatii astia ?
garbo173484
Postat pe 24 Octombrie 2010 15:22
care barbati, romani?
Laura_M
Postat pe 24 Octombrie 2010 15:24
De la: garbo171675, la data 2010-10-16 18:44:18ba sa isi planga de mila!!!...ca ast e devarul cum sa muncesti pentru 2???...ca femeie mai les???...copilul al nu o sa ramana vesnic un copil....o s cresca...creste si cresc si responsabilittile si cheltuielile in timo ce e e imbatranita si obo sita de munca....tot din experienta vorbesc....stiu cum e sa fii crescut doar de unul din parinti si la randul tau sa devii un parinte care isi creste copilul singura....e aproape science fiction....resusita asta....fiica/mea are 9 ani....si nu o vad de 18 ani din mainile mele!!!
....nu mai vorbiti asha de ushor ca o sa reuseasca si o sa se descurce....ca asta nu se stie deloc...de dinainte!!


Depinde de fiecare in parte.Un copil iti va alina intotdeauna orice suferinta.bucuria ce i-o vei citi pe chip cand vii acasa te va face sa uiti de munca,de batranete si de oboseala..Poate pentru tine e SF faptul de a creste singura un copil,pentru ca nu ti-ai dorit un copil si iti vezi fata ca o povara.
Invata sa-ti iubesti copilul si nu-ti mai varsa frustrarile si amaraciunea asupra copilului, nu e ea de vina ca tu ai ramas fara barbat, doar noi suntem de vina ca nu vedem pe cine avem langa noi.
Mihaela_Valentina
Postat pe 25 Octombrie 2010 10:11
Pt Garbo 170136 Buna , sint un tatic care in urma divortului am ramas cu 2 baietii de 13 si 11 ani , care ii cresc singur pt/ca mama lor ne/a parasit pt un alt barbat , ne/a parasit pt/ca nu mai vrea sa fie , sluga in casa, , ...........momentan sint in spania plecat zic eu definitiv , nu as mai vrea sa mai ma intorc, mentionez ca lucrez cu contract in transporturi.
nu te cunosc si as vrea sa ne cunoastem sa vorbim te astept pe messenger yahoo ,
mark13_2003 si vreau sa iti fac o propunere tie si copilului tau.
Vrei o familie tie si copilului tau , atunci eu ma ofer sa va iau alaturi de mine in aceasta viata , nu din Mila , RETINE, din placere , dragoste., nu sint rom, ma consider un om normal.
Te astept pe mes sa vorbim , si nu vei regreta , ce am spus mai sus nu este o gluma.
mark13_2003 . mark13_2003@yahoo.com
id meu pe mess
pe curind MARIO
garbo001346
Postat pe 25 Octombrie 2010 16:02
Buna , sint un tatic care in urma divortului am ramas cu 2 baietii de 13 si 11 ani , care ii cresc singur pt/ca mama lor ne/a parasit pt un alt barbat , ne/a parasit pt/ca nu mai vrea sa fie , sluga in casa, , ...........momentan sint in spania plecat zic eu definitiv , nu as mai vrea sa mai ma intorc, mentionez ca lucrez cu contract in transporturi.
nu te cunosc si as vrea sa ne cunoastem sa vorbim te astept pe messenger yahoo ,
mark13_2003 si vreau sa iti fac o propunere tie si copilului tau.
vrei o familie tie si copilului tau , atunci eu ma ofer sa va iau alaturi de mine in aceasta viata , nu din Mila , RETINE, din placere , dragoste.
Te astept pe mes sa vorbim , si nu vei regreta , ce am spus mai sus nu este o gluma.
mark13_2003 .
id meu pe mess
pe curind MARIO
garbo001346
Postat pe 25 Octombrie 2010 16:02
la 29 de ani am fost nevoita sa divortez.nu vreau sa intru in amanunte dar am plecat cu 3 copiii la drum de 7ani,5 ani si ultimul de aproape un an.pensia alimentara am avut-o pe hartie.. Dumnezeu ajuta mamele sa-si creasca copiii! nu va mai plangeti de mila ,nu va mai ganditi ce ati vrut sa-i oferiti copilului.luati-va la tranta cu viata si cresteti-va copiii! ocrotiti si iubiti micile fiinte si va veni clipa cand va veti primi rasplata avand langa voi niste tineri frumosi!
180758
Postat pe 1 Noiembrie 2010 08:16
De la: me_reloaded, la data 2010-10-16 19:44:1175, rar reuseste sa ma scoata cineva din sarite, dar tu chiar ai reusit

sf sa-ti cresti copilul singura? serios? in afara ca va lamentati si va plangetui de mila, si va aruncati frustrarile in capul copiilor, mai stiti si altceva?

imbatranita si obosita? you broke my heart, ce sa spun...un copil nu te oboseste si nu te imbatranesti. un copil te mentine tanar. asta va e voua greu sa pricepeti!
..doamne, cata dreptate poti avea!..
marea77
Postat pe 1 Noiembrie 2010 09:49
mario, tu esti femeie sau barbat? ca sa ne dumirim daca te cheama mario sau cosmina, deh...

marea, e greu cu sindromu' victimizarii...unii l-au ridicat la nivel de arta
michelle_
Postat pe 1 Noiembrie 2010 12:01
75 - stii cum e, in viata sint diverse lucruri care pot sa iti placa sau nu, sa ti se potriveasca sau nu. Daca tu te visai pisi de Bamboo, poate ca nu trebuia sa faci copii: ca intr-adevar imbatrinesc, obosesc, necesita grija, atentie, DRAGOSTE. Daca nu simti ca satisfactiile ti-ar compensa eforturile, nu esti potrivita pentru a fi mama. E structura ta, nu a copilului. Probabil tu trebuia sa stai in vf. patului si sa iti montezi bigudiurile pina la batrinete. Cst... Sint si fiinte umane de genul asta.

Na, eu n-am inteles niciodata placerea de a minca. Maninci ca sa traiesti, nu traiesti ca sa maninci. Iar prietenii mei nu inteleg de ce sa mergi la inot, de exemplu: cind sintem fiinte tereste, dotate cu picioare, nu cu inotatoare, de ce sa te zbuciumi sa te mentii la suprafata, in apa? Na, nu e habitatul nostru firesc... E un efort inutil. Nu castigi nimic.
Asa si tu cu copiii: de ce sa faci ceva pentru altcineva? E greu, intr-adevar.
Chestie de personalitate.
quasaria
Postat pe 1 Noiembrie 2010 12:35
De la: garbo170136, la data 2010-09-30 22:31:18Eu nu zic ca nu o sa-mi treaca, dar acum ma simt infiorator, si nu stiu ce sa fac, si mi-e greu pt. ca nu asa am visat sa-mi crec copilul(de una singura)...este un copil fqacut la batranete(37) , tocmai pt ca am vrut anumite lucruri pt. el...nu l-am facut din egoismul ala"sa am si eu la batranete pe cineva langa mine"! Am vrut sa creasca in dragoste, in intelegere, in echilibru...am trait 9 ani impreuna cu cel care -i-a devenit tata...am crezut ca il cunosc, si iata ca am facut un copil cu un strain
SI EU AM FACUT UN COPIL LA 38 DE ANI AM RAMAS INSARCINATA SI MI L-A DAT D-ZEU PENTRU CA-MI DOREAM O FETITA E FOARTE FRUMOASA SI SA NATOASA E BUCURIA VIETII MELE,DAR AM SOT PE CARE NU-L MAI IUBESC
garbo107589
Postat pe 1 Noiembrie 2010 18:05

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
Ce premergator sa cumpar? 15 De la: IonelaB 22 August 2014 10:10
Miting impotriva cainilor maidanezi! 134 De la: b727ana 30 Septembrie 2013 18:25
premergatorul la 6 luni ???????????/ 30 De la: garbo193607 22 Mai 2011 15:46
sarcina 1 De la: garbo216665 8 August 2011 11:10
seminte de susan 14 De la: Dor_marunt 11 Aprilie 2010 07:00
Setari Cookie-uri