12:03, 13 Martie 2015 publicat în Social

'Induram, dupa fiecare inregistrare, atitudinea producatoarei pentru ca ma gandeam ca prejudecatile nu se schimba de pe o zi pe alta, dar macar am posibilitatea sa fac ceva in sensul asta. Un job neplatit, dar care credeam eu ca imi va da ocazia sa transmit mesaje care ar putea influenta schimbarea mentalitatilor rasiste.' - Mihaela Dragan

SCRISOARE DESCHISA DE PROTEST

Persoanele si organizatiile nonguvernamentale semnatare ale prezentei scrisori protesteaza impotriva felului in care Mihaela Dragan, prezentatoare de etnie roma a emisiunii Fara eticheta de la TVR, a fost tratata de echipa de productie a respectivei emisiuni, si semnalam cu ingrijorare modul incoerent al Televiziunii Romane de a aplica legea minoritatilor nationale.

La inceputul lunii decembrie, Mihalea Dragan a primit din partea lui Catalin Sava, coordonator al Departamentului Emisiuni Minoritati, propunerea de a lucra in cadrul unui proiect media nou adresat minoritatii rome. Colaborarea a demarat la inceputul ianuarie, dar i s-a comunicat ca este o perioada de proba pentru care nu va fi remunerata, fara sa i se prezinte un contract de munca sau de colaborare.
Din luna ianuarie si pana la sfarsitul lunii februarie nu i s-a prezentat un contract de munca sau alta forma de contract de colaborare (drepturi de autor etc) care sa contina o clauza referitoare la perioada de proba, asa cum prevede legislatia muncii in vigoare.

Citeste si:
State Dezbinate
State Dezbinate

Intre timp, a fost prezentatoarea a sase editii ale emisiunii (cinci dintre acestea au fost deja difuzate de TVR), a propus invitati, teme de dezbatere, o baza de date pentru realizarea de reportaje, a scris articole de promovare a emisiunii, cu toate ca a lucrat in conditii de abuz si a trebuit sa tina piept prejudecatilor si stereotipurilor la adresa etniei rome pe care le-a manifestat Mimi Necula, in continutul pe care aceasta, ca producatoare, dorea sa-l impuna emisiunii.

Mentionam ca in data de 3 Martie a.c. cand Mihaela Dragan a primit acest contract in forma printata, producatoarea Mimi Necula a refuzat sa-l semneze.

Citeste si:
Ce este Rasismul? 5 opinii ale tinerilor despre rasism
Ce este Rasismul? 5 opinii...

Redam in cele ce urmeaza cateva citate care surprind relatia de putere dintre producatoarea emisiunii Mimi Necula si Mihaela Dragan, dar si mediul ostil si rasist in care a decurs colaborarea dintre cele doua persoane in cadrul emisiunii Fara Eticheta a TVR:

‘’(…)ma punea sa adresez intrebari revoltatoare cu care eu nu eram de acord. De cele mai multe ori evitam intrebarile sau incercam sa gasesc o formulare mai putin jignitoare, pentru ca nu mi se parea etic ca eu sa-mi asum gandurile altcuiva intr-o problematica atat de delicata cum este situatia romilor. Interventiile ei in casca ma faceau sa-mi pierd concentrarea in timp ce incercam sa am o conversatie cu invitatii, iar atunci cand adresam intrebarile care ii apartineau ei si nu mie, pe fetele invitatilor se citea jignirea. Cand evitam in totalitate intrebarile pe care ea mi le zicea in casca, eram amenintata ca vine in studio si ma opreste sau „glumea“: „Daca nu pui intrebarea asta, vin si te bat!“.

  • ‘’Induram, dupa fiecare inregistrare, atitudinea producatoarei pentru ca ma gandeam ca prejudecatile nu se schimba de pe o zi pe alta, dar macar am posibilitatea sa fac ceva in sensul asta. Un job neplatit, dar care credeam eu ca imi va da ocazia sa transmit mesaje care ar putea influenta schimbarea mentalitatilor rasiste.’’

Din pacate, acest tip de atitudine nu este de noutate pentru emisiunea dedicata minoritatii rome. Carmen State de etnie roma si una din salariatele SRTV (din 1994) a fost in ultimii ani tinta amenintarilor cu concedierea. Dovezi in acest sens stau scrisorile de sustinere transmise de catre diferite organizatii neguvernamentale, in perioada 2011 - 2012.

Potrivit declaratiilor Mihaelei Dragan, aceasta era atitudinea si altor persoane din echipa emisiunii.
‘’Era „emisiunea de tigani“ pe care ei erau obligati s-o faca. Mi-au ras in fata cand am spus „rom“ in loc de „tigan“. Lucrau la aceasta emisiune si nici macar nu intelegeau diferenta „rom“-„tigan; foloseau „rom“ in reportaje doar pentru ca asa li se cerea.’’

‘’Dupa inregistrarea emisiunii, (n.a.inceputul lunii Martie) m-a inchis intr-un birou si mi-a spus ca, daca ea are chef, TVR-ul il interzice pe Mugur Varzariu, (ultimul invitat al emisiunii) pentru ca i-a facut campanie presedintelui tarii, Iohannis, si m-a amenintat ca nu spun ce vreau eu in emisiune, spun ce imi dicteaza ea sa spun, ca ea e producatoare si continutul ii apartine. Iar eu pot fi inlocuita usor daca nu ma conformez.’’

Totodata, semnalam faptul ca la ora actuala nu exista la Televiziunea Publica o sectiune dedicata minoritatii rome, asa cum exista pentru minoritatile maghiare si germane. Minoritatea roma este a doua ca numar de populatie din Romania, 635.000 persoane, conform ultimului recensamant. Cu toate acestea TVR are sectiuni in limbile minoritatilor maghiare si germane cu producatori/producatoare ce apartin acestor minoritati. Desi de 20 ani exista emisiunea pentru minoritatea roma in TVR, constatam ca, nici pana in prezent nu a fost infiintata o sectie dedicata minoritatii rome, care sa aiba si un/o producator/producatoare apartinand acestei minoritati.

Drept urmare a neaplicarii prevederilor legale ale legii 33/1995 pentru ratificarea Conventiei-cadru pentru protectia minoritatilor nationale,

ART. 9

(...) 2. Paragraful 1 nu impiedica partile sa utilizeze un regim de autorizare, nediscriminatoriu si fondat pe criterii obiective, pentru societatile de radio sonor, televiziune si cinema.
3. Partile nu vor crea obstacole in calea infiintarii si utilizarii mijloacelor de informare scrisa de catre persoanele apartinind minoritatilor nationale. In cadrul legal organizat pentru radioul sonor si televiziune, ele vor veghea ca, in masura posibilului si tinind seama de prevederile paragrafului 1, persoanelor apartinind minoritatilor nationale sa le fie acordata posibilitatea de a-si crea si utiliza propriile mijloace de informare.

4. In cadrul sistemului legislatiei lor, partile vor adopta masuri adecvate pentru facilitarea accesului persoanelor apartinind minoritatilor nationale la mijloacele de informare, pentru promovarea tolerantei si pentru a permite pluralismul cultural.

Si a Legii nr. 41 din 17 iunie 1994 privind organizarea si functionarea Societatii Romane de Radiodifuziune si Societatii Romane de Televiziune

ART.4

(1) Societatea Romana de Radiodifuziune si Societatea Romana de Televiziune, ca servicii publice in realizarea obiectivelor generale de informare, educatie, divertisment, sunt obligate sa prezinte, in mod obiectiv, impartial, realitatile vietii social-politice si economice interne si internationale, sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice, sa promoveze, cu competenta si exigenta, valorile limbii romane, ale creatiei autentice culturale, stiintifice, nationale si universale, ale minoritatilor nationale, precum si valorile democratice, civice, morale si sportive, sa militeze pentru unitatea nationala si independenta tarii, pentru cultivarea demnitatii umane, a adevarului si justitiei.
Cerem infiintarea unei sectiuni in limba romani in cadrul TVR care sa fie produsa de cel putin o persoana de etnie roma competenta in domeniu.

Totodata, solicitam ca Televiziunea Romana sa ceara scuze public pentru prejudiciile morale aduse prezentatoarei Mihaela Dragan si sa repare prejudiciile aduse, dovedind astfel ca descurajeaza total atitudinile si practicile discriminatorii din incinta institutiei sale.

Semnatari/Semnatare:

Carmen Gheorghe, E-Romnja (Asociatia pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome)
Nicoleta Bitu, activista roma
Mihaela Gheorghe, activista roma
Crina Morteanu, activista roma
Tudorina Mihai, Asociatia FRONT
Andreea Braga, Centrul FILIA
Diana Neaga, Societatea de Analize Feministe AnA
Irina Sorescu, Centrul Parteneriat pentru Egalitate
Irina Costache, A.L.E.G. Asociatia pentru Libertate si Egalitate de Gen
Iuliana Iliescu, Asociatia Pro Democratia
Mircea Kivu, Grupul pentru Democratie Participativa Plenum
Madalin Morteanu, Centrul de Studii Juridice si Drepturile Omului

Costel Bercus, Centrul pentru Educatie si Drepturile Omului
Adriana Iordache, Societatea Academica din Romania
Danut Dumitru, Roma Education Fund
Nicoleta Anghel, Centrul pentru Dezvoltare Sociala CEDES
Laura Candidatu, feminista
Iuonas Norbert, Uniunea Civica a Tinerilor Romi din Romania
Florin Nasture, O Del Amenca
Eniko Vincze, prof. univ. si presedinta Fundatiei Desire
Drd.Liana Ceterchi, Asociatia Femeilor din Teatru " If/ daca pentru Femei"
Cristina Eremia, Asociatia La BOMBA Studios Rahova-Uranus
Alina Dumitru, Asociatia Sens POZITIV
Victor Vozian, Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire
Mugur Varzariu, fotograf de documentare, ambasador World Vision
Mackie Alison, The Gypsy Chronicle
Mihaita Grigore, Partida Romilor Giurgiu
Drd. Mihai Lucaciu, compania de teatru Giuvlipen
Raluca Voinea, curator tranzit.ro
Iustina Ionesc, ECPI
Florin Buhuceanu, Accept
Sasha Ichim, Asociatia TRANSform
Adriana Radu, Asociatia SEXUL vs BARZA
Michele Lancione, Universitatea Cambridge
Anca-Niculina Bechi, profesoara limba romani
Steluta Slate, profesoara limba romani
Ema Deica, artista
David Schwartz, regizor
Alice Marinescu, actrita
Alexandra Madalina Branduse, actrita
Veda Popovici, artista
Alina Popa, artista
Florin Flueras, artist
Elena Ana Albu, artista
Dima Doru, prof. drd. psihopedagog
Alexandra Vasilache, specialist comunicare
Vlad Levente Viski, scriitor, masterand in Stiinte Politice, Central European University
Mirela Stefan, artista
Gabriel Sandu, actor
Alexandra Horghidan, artista
Zita Moldovan, actrita si moderatoare TV
Paul Dunca, artist
Claudia Ana Nicu, artista
Irina Gheorghe, artista
Ninel Petrache, actor
Mihaela Michailov, dramaturg si jurnalist cultural
Shannon Woodcock, istoric
Silviu Iacob, LGBTeam
Delia Panait, realizatoare radio/TV
Ana Maita, Asociatia Mame pentru Mame
Gabriela Petre, Asociatia APOLLO
Ruxandra Oprica, Asociatia Community Aid Network (Reteaua CAN Brasov)
Raluca Petcut, activista
Raluca Negulescu, Policy Center for Roma and Minorities
Alexandra Columban, Centrul de Actiune pentru Egalitate si Drepturile Omului (ACTEDO)
Georgiana Lincan, Grupul de Initiativa al Femeilor Rome Mizil
Adrian Schiop, scriitor
Costea Marcel, activist
Valentin Nicolescu, Centru de Studii in Idei Politice
Georgeta Stanciu, Asociatia Legio Lex Populi

Foto hoempage: Shutterstock.com; rasism, stop rasism


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri