Scriu aceste randuri sperand sa fie citite de tinerii carora le se pare ”cool” comunismul. Poate vor intelege dintr-o poveste adevarata ca acest tip de sistem te abrutizeaza, iti rapeste demnitatea, libertatea de a alege, te ucide ca om. Toata povestea este una traita de mine, nu este imaginatie de scriitor dornic sa trezeasca interesul cititorului.

O societate care iti punea pumnul in gura obligandu-te sa ramai mama chiar impotriva vointei tale...

Aveam 29 ani, doi copii si nu mai voiam inca unul cand am ramas insarcinata. Pe vremea aceea societatea comunista iti interzicea sa faci in mod legal chiuretaj daca ramaneai insarcinata. Ba mai mult sanctiunea incalcarii acestei interdictii era puscaria. Cum nu se gaseau anticonceptionale, fiind la randul lor interzise, nu-ti mai ramanea decat sa apelezi la metodele empirice ale batranelor care ofereau tot felul de solutii hazardante pentru viata ta sau cel putin riscante din punct de vedere al libertatii. Dar cum era singura sansa intr-o societate care iti punea pumnul in gura obligandu-te sa ramai mama chiar impotriva vointei tale, acceptai si asemenea solutii, pe riscul tau.

O asemenea solutie am acceptat si eu, era vointa mea sa am doar doi copii si indiferent de risc voiam sa fiu libera sa aleg de cate ori doresc sa fiu mama. Am ales (daca aveai de unde alege pe atunci) metoda oferita de o batrana care mi-a explicat pas cu pas ce trebuie sa fac. 
 

Am sa va povestesc in ce consta metoda aleasa de mine atunci si daca nu va veti raporta cu ochii mintii la tragismul situatiei de atunci, ati putea sa si radeti de metoda folosita de mine in anul de gratie 1987.

Faceai o baie foarte fierbinte cu multa, multa sare, aproape ca te opareai si permanent iti puneai (tu sau altcineva din familie) in cada o alta oala de apa fierbinte ca sa ramana corpul la nivelul de aproximativ fierbere. Incercai sa stai cat mai mult in apa dar obligatoriu nu mai putin de 35-40 minute, chiar daca simteai ca inima incepe sa ti-o ia razna si-ti blestemai zilele ca te-ai nascut femeie. Dupa chinul celor 40 minute, ieseai din baie si te bagai repede sub mai multe plapume dar inainte de a face asta dadeai pe gat o cana (da, cana de 250 grame) de tuica in care erau dizolvate cateva linguri de cafea cruda macinata.

Am facut chestia asta, eu care nu am fost in stare niciodata sa beau nici un pahar intreg de bere sau vin. M-am tinut de nas si am dat pe gat porcaria aia de alcool cu cafea. Dupa un timp nu prea indelungat am intrat in coma alcoolica dublata de o criza de calciu. Ulterior mi s-a povestit ca mi se inclestase gura si nu puteau sa o deschida pentru ca sa-mi dea cu forta niste vitamine. Una din vecinele mele, chemata in graba de familia mea care nu mai stia ce sa faca, striga sa fie chemata salvarea ca sunt pe moarte. Vecina nu intelegea decat ca imi este foarte rau caci nu era indicat la vremea aceea sa stie multa lume de o astfel de actiune care te putea conduce direct in puscarie.

 Foto dr.: Shutterstock.com;  femeie, femeie trista

Foto homepage:  By Lightspring /Shutterstock


Vizionare placuta

Aboneaza-te la Garbo sau conecteaza-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Comunismul prin ochii unei femei insarcinate. Durerea pe care am simtit-o....