Sfântul Vasile cel Mare, sfântul sărbătorit în cea dintâi zi a Noului An. Tradiții și obiceiuri pentru 1 Ianuarie și un an bun!

, 29 Decembrie 2020 publicat în Sărbatori 24 share-uri

Sfântul Vasile cel Mare este un sfânt de seamă în ortodoxie, cel dintâi sfânt menționat în anul calendaristic, iar Ziua Anului Nou și a Sfântului Vasile trebuie să fie cinstită cum se cuvine, cu iubire, gânduri și fapte bune, dar și cu veselie. 

Cine a fost Sfântul Vasile cel Mare?

Pe 1 ianuarie, prima zi a Anului Nou, tradiția creștin ortodoxă menționează o mare sărbătoare creștină: Tăierea împrejur cea după trup a Domnului și Sfântul Vasile cel Mare. Sfântul Vasile cel Mare este un sfânt extrem de îndrăgit pe meleagurile noastre, unul dintre cei trei arhiepiscopi importanți ai Bisericii Ortodoxe Răsăritene. Deși mai este pomenit și în ziua de 30 ianuarie cu ocazia Sărbătorii Sfinților 3 Ierarhi (Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur), ziua de 1 ianuarie îi este dedicată în întregime Sfântului Vasile cel Mare și cinstită ca atare.

Sfântul Vasile cel Mare sau Vasile din Cezareea Cappadociei s-a născut în secolul al IV-lea d.H (în anul 229/330) în Kayseri (Turcia), într-o familie numeroasă în care stilul de viață creștin a reprezentat un exemplu pentru ceilalți. A trăit aproximativ 50 de ani și a fost un apărător al tezei Trinității și al existenței Duhului Sfânt, predicile, scrierile și lucrările sale exegetice despre psalmi devenind cunoscute în lumea întreagă.

Sfântul Vasile cel Mare este cu siguranță unul dintre cei mai de seama teologi ai creștinătății, având cunoștințe solide de filozofie, astronomie, retorică, medicină, geometrie. Sfântul a învățat în școlile din Cezareea, Constantinopol și Atena, în ultimul oraș legând o prietenie specială cu Grigore de Nazianz, un alt om al lui Dumnezeu cunoscut mai târziu și drept Sf. Grigore Teologul. Sfântul Vasile cel Mare a fost și cel care a pus bazele vieții monahale, călătorind în Siria, Palestina, Egipt și Mesopotamia pentru a se instrui în viața ascetică.

În 370 este numit episcop al Cezareii, dar și mitropolit al Cappadociei și exarh al Pontului, conform Wikipedia, “autoritatea sa întinzându-se între Balcani, Mediterană, Marea Egee și până la Eufrat. ”Vasile a depus multe eforturi în organizarea bisericii și a luptat pentru drepturile clerului, totodată punând un mare accent pe temeinica pregătire canonică și spirituală a preoților.”

Sfântul Vasile era cunoscut și îndrăgit și pentru faptele sale bune și de caritate, pentru milostenia, dragostea și atenția îndreptată asupra celor săraci și oprimați. Acesta a construit așezăminte de facere de bine și milostenie pentru cei aflați în nevoie și suferințe. “Regulile monahale” ale Sfântului Vasile au reprezentat un reper pentru organizarea vieții mânăstirești.

Numele de Vasile cu varianta sa feminină Vasilica (și derivatele sale Sile, Vasi etc) este des întâlnit și purtat de mulți români. Etimologia cuvântului este una interesantă, acesta fiind de proveniență greacă, din grecescul “basileios” care se trage din “basileos”, însemnând “rege”, “bazileu”, “împărat”. Este așadar un nume special ce subliniază noblețea și componenta regală care se află în fiecare din noi.

Trebuie menționat și faptul că Liturghia Sfântului Vasile cel Mare este oficiată, conform tradiției religioase creștin ortodoxe, în 10 zile ale anului. Așadar, vom auzi liturghia Sfântului Vasile cel Mare pe 1 ianuarie, în ajun de Crăciun, în ajun de Bobotează, în Joia și Sâmbăta Mare, dar și în primele 5 duminici din Postul Paștelui.

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Vasile cel Mare și Anul Nou (1 Ianuarie)

În anumite zone ale țării, există obiceiul ca tinerele fete să împletească două crenguțe de măr cu un fir de busuioc, un inel și un fir roșu de ață. Buchetul este lăsat peste noapte în grădină, iar dacă bruma sau zăpadă se vor așterne peste acesta înseamnă că fetele respective se vor mărita cu un bărbat avut și vor avea parte de o căsnicie abundentă.

În unele zone rurale ale țării, tinerii obișnuiesc să “dezlege” anul, adică să colinde întreg satul și să spargă liniștea cu zgomote de bice, cu bucium sau zdrăngănit de oale. Rostul acestui obicei este acela de a alunga duhurile rele și necurate și a le tine departe de oameni.

Se spune că este este bine să faci fapte bune în această zi și să dai de milostenie celor care nu au sau sunt în nevoi căci astfel și Sfântul Vasile își va întoarce fața către tine.

În unele legende populare, se pomenește că Sfântul Vasile s-ar fi rugat Domnului să îi mai dea o zi, iar Dumnezeu i-a ascultat rugăciunea și i-a dat Ziua Întâi, prima zi a Anului Nou, o zi cu o încărcătură spirituală deosebită. De bucurie și recunoștință pentru darul primit, se spune că Sfântul Vasile ar fi legat un fir de busuioc de un clopoțel și a plecat la ceruri să îi facă lui Dumnezeu urări de bine. De aceea se crede că a apărut și obiceiul urărilor și colindatului de pe 1 ianuarie, în prima zi a anului și în ziua Sfântului Vasile, urări de o încărcătură colectivă puternică. De Sfântul Vasile, copiii obișnuiau să colinde din casă în casă cu Sorcova sau Plugușorul (dar și cu Semănatul, Vasilică, Plugul cel mare), cântând urări de bine, sănătate, bunăstare trupească, sufletească și materială celor care își iau răgaz să îi asculte.

Foto: By Blaj Gabriel /Shutterstock

Fiindcă Moliftele Sfântului Vasile cel Mare sunt considerate ca fiind printre cele mai puternice rugăciuni de dezlegare, acestea fiind citite în cazuri speciale, în popor, Sfântul Vasile cel Mare mai este cunoscut și ca “apărătorul de duhuri”.

Tot pe 1 ianuarie, dis-de-dimineață, pentru a fi curat și sănătos în toate zilele Anului Nou, se spune că este bine ca după ce ți-ai spălat fața, să o ștergi cu un prosop curat în care ai pus în prealabil un ban de aur sau de argint.

Citiți continuarea pe pagina următoare >>>




Vizionare placuta

Articole recomandate

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri