Studiu internațional: indicele de masă corporală nu mai este suficient pentru a diagnostica obezitatea

O nouă perspectivă asupra diagnosticului de obezitate

Un studiu publicat recent în revista Nature arată că doar între 25% şi 33% dintre persoanele diagnosticate în prezent cu obezitate ar trebui considerate, în mod real, ca având o stare de sănătate precară. Cercetarea se alătură unui curent tot mai puternic în comunitatea medicală internațională, care cere o reformare a modului în care este evaluată și diagnosticată această afecțiune, dincolo de simpla măsurătoare a indicelui de masă corporală (IMC).

Studiul continuă o propunere formulată anul trecut de experți și organizații medicale, care vizează extinderea criteriilor de diagnostic prin includerea nivelului de grăsime corporală și a stării generale de sănătate, nu doar a raportului dintre greutate și înălțime. Organizația Mondială a Sănătății estimează că obezitatea afectează în prezent peste un miliard de oameni la nivel global, iar o evaluare mai precisă ar putea schimba semnificativ modul în care este tratată boala.

Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice.

Uniforma școlară obligatorie: ce arată exemplele din Cipru, Malta, Franța și Marea Britanie

Un studiu internațional arată cum inteligența artificială uniformizează stilurile de scriere

Cercetătorii au descoperit un posibil motiv pentru care copiii de la fermă au mai rar astm

Cum ar putea arăta noul model de diagnostic

Cercetătorii propun clasificarea obezității în două stadii: unul preclinic, atunci când afecțiunea reprezintă în principal un factor de risc, și unul clinic, atunci când aceasta cauzează deja probleme de sănătate concrete, precum afecțiuni cardiace, hepatice sau renale. Noul model presupune măsurarea grăsimii corporale — inclusiv prin evaluarea circumferinței taliei — alături de IMC, precum și verificarea existenței unor disfuncții organice asociate cu greutatea, înainte de stabilirea unui diagnostic final.

Analizând date de la aproape 850.000 de adulți din China, Marea Britanie, Statele Unite și Spania, studiul estimează că, prin noul cadru de evaluare, între 1% și 3% dintre persoanele clasificate drept obeze exclusiv pe baza IMC-ului nu ar mai fi încadrate în această categorie. În schimb, între 5% și 9% dintre persoane, cu un procent mai ridicat de grăsime corporală, ar primi pentru prima dată acest diagnostic.

Copiii folosesc AI de la 10 ani: de ce competențele digitale contează mai mult decât viteza cu care ating un ecran

Rezultatele PISA 2025 arată cea mai slabă performanță a României din ultimul deceniu

Rezultatele PISA 2025: președintele cere investiții consecvente în educația din România

Francesco Rubino, autorul principal al studiului și profesor de chirurgie metabolică și bariatrică la King's College London, a explicat că imprecizia măsurătorilor bazate exclusiv pe IMC este un fapt cunoscut de multă vreme, însă până acum nu a existat un sistem mai bun de evaluare. Potrivit acestuia, noul cadru ar putea oferi o caracterizare clinică relevantă a obezității, care să stea la baza îngrijirii pacienților și a politicilor de sănătate publică.

Ce arată datele despre evoluția afecțiunii

Conform noilor criterii, studiul estimează că, în medie, doar aproximativ 27% dintre persoanele cu obezitate din cele patru țări analizate suferă de obezitate clinică, ceea ce reprezintă circa 8,5% din totalul adulților studiați. Totodată, majoritatea persoanelor diagnosticate cu „obezitate preclinică” — în medie aproximativ 82% în cele patru țări — nu au evoluat către o formă clinică a afecțiunii, deși ratele de progresie au fost mai ridicate în China și Spania.

România, aproape de absolvenți STIM de top, dar cu deficit de profesori la Matematică și Științe

Rezultatele elevilor români la testarea PISA 2025, prezentate oficial pe 8 septembrie

PISA 2025: Republica Moldova depășește Bulgaria la toate competențele evaluate. Unde situează elevii din România în clasament?

Aceste rezultate sugerează că o parte importantă a persoanelor care astăzi primesc diagnosticul de obezitate ar putea beneficia de o abordare personalizată, axată pe prevenție, în loc de un tratament uniform. Specialiștii consideră că o astfel de reformare ar putea reduce stigmatizarea asociată obezității și ar permite direcționarea resurselor medicale către cei care au cu adevărat nevoie de intervenție urgentă.

Întrebări frecvente despre Obezitate

1. De ce nu mai este considerat IMC-ul suficient pentru diagnosticarea obezității?

Pentru că nu oferă informații despre cantitatea reală de grăsime corporală sau despre starea de sănătate a organelor, ceea ce poate duce la diagnostice inexacte.

2. Ce este obezitatea preclinică?

Este stadiul în care o persoană are un procent ridicat de grăsime corporală și un IMC mare, dar nu prezintă încă disfuncții de organ asociate cu greutatea.

Fostul ministru Daniel David: rezultatele PISA reflectă nevoia de a alinia predarea la gândirea specifică acestui test Universitățile românești, prezență redusă în clasamentul Shanghai pe domenii de studiu 2026 Două vedete ale parentingului internațional, Alfie Kohn și Erica Komisar, vin la ParentED Fest

3. Câți oameni ar putea fi afectați de schimbarea criteriilor de diagnostic?

Potrivit studiului, schimbările ar putea afecta zeci de milioane de oameni la nivel global, unii fiind scoși din categoria obezității, alții fiind nou diagnosticați.

Foto: sasirin pamai /Shutterstock

O tânără din Timișoara conduce un important festival internațional de film la Viena

Studiu: Bunăstarea animalelor se vede în farfuria noastră - ouă mai gustoase și mai sănătoase de la găini crescute liber

Cercetare de la Harvard despre reprogramarea celulară, prezentată la un congres de longevitate din București

Alma

Ultima actualizare: 12 Noiembrie 2026 @ 02:11

Mai multe despre Alma