Parenchimul pulmonar nu are receptori de durere! De multe ori, tumorile pulmonare se descoperă întâmplător. Interviu cu Dr. Cristian Oancea, medic primar pneumolog, despre cancerul bronhopulmonar

La nivel mondial, cancerul bronhopulmonar se află în topul afecțiunilor oncologice atunci când vine vorba de mortalitate și incidență. Cu toate acestea, fiindcă semnele clinice nu se manifestă în stadiile incipiente, mulți pacienți se prezintă la medic în momentul în care diagnosticul poate echivala cu un cancer pulmonar în stadiu avansat.

În cele ce urmează, dr Cristian Oancea (foto), medic primar pneumolog, ne-a dezvăluit care sunt factorii de risc asociați apariției cancerului bronhopulmonar, care sunt principalele simptome și metode de diagnostic ale acestei afecțiuni și ce putem face (ca și prevenție, screening și stil de viață) pentru a ne menține plămânii sănătoși și departe de această boală, prea des întâlnită în zilele noastre, din păcate. Un material pe care orice persoană care ține la sănătatea sa ar trebui să îl citească!

• Garbo.ro: Care sunt principalii factori de risc legați de apariția cancerului pulmonar?

Dr. Cristian Oancea, medic primar pneumolog: Dacă ar fi să facem un top al factorilor de risc, pe primul loc s-ar situa fumatul! Atât fumatul activ, cât și cel pasiv trebuie evitate.

Al doilea mare factor după fumat îl reprezintă poluarea, fie că vorbim de poluarea industrială sau de cea generată de gazele emanate din combustia carburanților folosiți de mașini (în mod special particulele provenite din arderea motoarelor Diesel). Poluarea cu microparticule (acele PM) reprezintă o cauză de apariție a cancerului bronhopulmonar. Arderea de biomasă (în mod special al cărbunelui) este generatoare de risc de cancer. Expunerea la particulele de azbest (aflate în componența unor blocuri vechi de exemplu), la radon (un gaz inert produs prin descompunerea uraniului) sau iradierea prin radiații ionizante fac ca riscul de cancer pulmonar să crească.

Anumite patologii pulmonare cum ar fi bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) și pacienții cu fibroză pulmonară au un risc de a face cancer pulmonar mult mai ridicat decât celelalte categorii de boli. Istoricul familial de cancer pulmonar și predispoziția genetică joacă un rol important în riscul de apariție al neoplaziei.

• Mulți dintre noi trăim în orașe unde gradul de poluare este mai ridicat… cât de nocivă sau periculoasă este poluarea urbană pentru sănătatea plămânilor noștri? Ce să facem (și ține de noi) pentru a-i scădea impactul asupra organismului nostru?

Din nefericire, lupta cu poluarea este peste tot. Foarte important să cunoștem zonele cele mai poluate din oraș și să le evităm pe cât posibil. De asemenea, efectuarea joggingului în zonele intens circulate auto poate să afecteze plămânii noștri. Mecanismele pulmonare la un organism imunocompetent fac față la epurarea noxelor și gudroanelor pe care le inhalăm, dar expunerea prelungită la acestea face ca aceste bariere pulmonare imune să fie afectate și încetul cu încetul să apară simptomatologia clinică (de exemplu bronșita). Tot la poluare putem să introducem și expunerea la ambrozie care este printre cele mai alergizante plante crescând riscul la pacienții astmatici sau predispuși la atopii să dezvolte crize respiratorii. De exemplu, purtatul măștii în anotimpul alergizant pentru pacient face să scadă riscul unei exacerbări astmatice.

Important este să evităm pe cât posibil noxele respiratorii și să căutăm spații ”curate”, aerisite și să ducem un stil de viață sănătos (să facem sport) pentru a fortifica imunitatea pulmonară.

• Care sunt acele simptome care ar trebui să ne conducă la o vizită în cabinetul medicului pneumolog și pot ridică suspiciunea de cancer bronho-pulmonar?

Parenchimul pulmonar, neavând receptori de durere care să semnalizeze că ”ceva se întâmplă”, tumorile care se localizează aici cresc și se dezvoltă în ”liniște”, am putea spune. De obicei cel mai reactivi suntem la durere. Plămânul are o consistență spongioasă și fiind lipsit de acest gen de receptori tumorile cresc și abia atunci când obstruează o bronhie mai mare sau erodează un vas de sânge sau când metastazează alte structuri învecinate începem să avem semne clinice.

Aceste semnele clinice pot să varieze. De la semne generale cum ar fi astenia, fatigabilitatea, hemoptizia, scăderea ponderală până la semne clinice mai precise: tusea seacă care nu se remite la medicația antitusivă, respirație șuierătoare (wheezing), dispnee (sete de aer) până la durere atunci când tumora pătrunde în arcul costal sau metastazează alte organe.

Foto: New Africa /Shutterstock

• Care sunt pașii care trebuie urmați (analize medicale, investigații etc) pentru ca suspiciunea să fie confirmată de un diagnostic?

De cele mai multe ori, acest tip de tumori se descoperă întâmplător. Când avem suspiciunea că ceva nu este în regulă cu plămânii noștri, primul pas este un consult la medicul de familie și o radiografie pulmonară. Această primă etapă este cea mai accesibilă. Al doilea pas necesită un consult la medicul pneumolog și realizarea unui computer tomograf pentru a identifica precis leziunea și invazia în organele adiacente. În funcție de caracterul malign sau benign pe care leziunea o prezintă, următorul pas ar fi biopsia pulmonară realizată fie prin bronhoscopie sau prin radiologie intervențională. Raportat la această biopsie există un mit foarte periculos conform faptului că dacă puncționezi tumora aceasta va disemina si mai mult. Nimic mai fals și trebuie spus că biopsia este factorul determinat în conduita terapeutică. Proba bioptică se prelucrează de morfopatolog și în funcție de rezultatul de la imunohistochimie se stabilește de către oncolog și conduita terapeutică.

Trebuie menționat că, indiferent de ce organ este implicat, decizia terapeutică se ia de către o comisie alcătuită din medic pneumolog (în cazul nostru), oncolog, morfopatolog, radioterapeut, chirurg și genetician. În limbaj de specialitate îi spunem tumor-board.

Se pot doza și anumiți markeri tumorali la pacienți, dar până în acest moment nu există un marker specific, sensibil și acurat pentru detecția serică a cancerului pulmonar. În plus, trebuie luat în calcul rezultatele fals pozitive ce pot apărea la pacienții fumători (de exemplu). Markeri gen CEA (antigen carcinoembrionar), NSE (enolaza neuron specifică), cu valori crescute în cancerul pulmonar cu celule mici, neuroblastoma, Cyfra21 sau CA125 trebuie priviți cu prudență.

• Există anumite teste de screening care se pot face pentru a depista din timp acest tip de cancer și cărei categorii de persoane le-ar fi în mod special recomandate?

Screening-ul prin computer tomografic pentru cancerul pulmonar este vital în identificarea mai ales a cazurilor incipiente. Din nefericire, lipsa echipamentelor și a resurselor financiare fac ca acest screening să fie mai greu abordabil la nivel național. De exemplu, în Statele Unite aproximativ 8 milioane de oameni ar putea fi eligibili pentru screening-ul de cancer pulmonar. Problema este că la nivelul anului 2018 doar 4% dintre aceștia au fost testați. Predicția statistică a arătat că, dacă toate aceste persoane ar fi trecut prin programul de screening, 48.000 din decesele prin cancer pulmonar ar fi putut fi prevenite.

Principalele obiective ale acestui screening sunt reducerea mortalitătii și depistarea cancerului pulmonar la populația aflată în grupele cu risc.

Următoarele categorii ar trebui să intre în acest program de screening:

• Persoanele care au un istoric de fumat activ de >20 PA sau foști fumători care au renunțat în ultimii 15 ani și au vârstă între 50 - 70 de ani
• Pacienții nefumători cu BPOC diagnosticat cu vârstă între 50 – 70 ani

Un pachet-an (PA) înseamnă fumatul în medie a unui pachet de țigări pe zi timp de un an. De exemplu, o persoană ar putea avea un istoric de 20 de pachete-ani fumând un pachet pe zi timp de 20 de ani sau două pachete pe zi timp de 10 ani.

Evaluarea inițială ar trebui urmată de încă 2 evaluări la un interval de 2 ani ca să reprezinte o metodă viabilă de monitorizare.

• Care sunt terapiile de tratament împotriva cancerului bronho-pulmonar existente în România? În ce măsură au pacienții români acces la cele mai noi terapii aprobate de EMA?

Din fericire, terapiile pacienților oncologici (cu unele excepții) sunt aliniate la ghidurile internaționale. Tratamentele sunt gratuite (fiind decontate de către Casa de Asigurări). Decizia terapeutică și linia de tratament este foarte complexă: contează stadiul de boală, dacă boala este avansată sau locală, dacă este recidivantă, gradul de tolerabilitate a pacientului la terapie, dacă răspunde la imunoterapie etc.

Substanțe ca și cisplatina, carboplatina, vinorelbina, etoposid, paclitaxel, pemetrexed, docetaxel, ramucirumab, bevacizumab sunt utilizate în tratament. De asemenea pentru pacienții care au mutații activatoare EGFR se utilizează osimertiniba. La pacienții PD-L1 responsivi se utilizează pembrolizumabul. Alți agenți imuno-terapeutici sunt încă în faza de testare clinică (durvalumab, nivolumab). Pentru rearanjările ALK se utilizează substanțe ca: alectinib, brigatinib, ceritinib, etc. Mutațiile BRAF beneficiază de tratamente țintite cu dabrafenib și trametinib.

Schemele de tratament sunt foarte complexe și substanțele enumerate sunt doar o parte a paletei de tratament în cancerul pulmonar.

• Ce pacienți sunt eligibili pentru tratamentul cu imunoterapie?

Imunoterapia este recomandată doar de medicul oncolog pe baza buletinului morfopatologic la cazurile care pot răspunde la acest gen de terapie. Liniile de tratament clasic se pretează în principal pentru non-reponderii la terapia biologică. După diagnosticul histologic și imunohistochimic se recomandă evaluarea markerilor moleculari pentru care există terapie țintită: EGFR, ALK, ROS1, BRAF, MET, RET și NTRK. Sunt studii clinice în desfășurare unde este util dozare de AKT, HER2, PIK3CA și RAS. Este vital în luarea deciziei cunoașterea PD-L1 pentru a stabili dacă pacientul poate să urmeze imunoterapia în monoterapie sau combinată cu chimioterapia.

• Ne puteți oferi câteva sfaturi (pe care le considerați cele mai importante) pentru a ne menține plămânii sănătoși?

În primul rând trebuie să evităm pe cât posibil mediul cu noxe și particulele toxice. Trebuie să fim conștienți că atât fumatul activ, cât și cel pasiv dăunează sănătății plămânului. De asemenea refugierea acestor vicii în ”vapare” nu este o soluție sănătoasă! Infecțiile respiratorii repetate pot schimba microbiota pulmonară crescând riscul.

Stresul termic (diferențele mari de temperatură de cele mai multe ori în decursul aceleași zile) scade imunitatea pulmonară. Trebuie evitat pe cât posibil schimbările bruște de temperatură (în mod special vara când este cald și intrăm în mașină sau în birou și pornim clima).

Oboseala atât fizică, dar și psihică (starea de epuizare) pot conduce la o afectare a stării imune pulmonare.

Un stil de viață sănătos cu alimentație adecvată (în special bogată în antioxidanți), efectuarea activităților sportive (în special înot) fac să menținem o stare imună bună pentru organismul nostru.

De asemenea, anumite site-uri si platforme realizate de către profesioniștii în domeniu oferă sfaturi medicale avizate. Enumerăm câteva doar: https://grijadeplamani.ro/, www.pneumocontrol.ro, www.srp.ro.

Foto fr si main: create jobs 51 /Shutterstock

---

---