28 Septembrie 2021 publicat în Sanatate 2 share-uri

Astăzi o să vorbim despre cum ne putem întreține sănătatea creierului și care sunt modalitățile prin care îl putem „antrena” pentru a face față stresului sau activităților solicitante pe care le facem zi de zi. Astfel, vom putea sparge câteva mituri din popor legate de somn și odihnă, alimentație și cât de dăunătoare sunt viciile pentru mintea noastră.

Expert Garbo @ #VoceaSpecialistului: Dr. Mihai Radu Ionescu

Mihai Radu Ionescu este medic specialist neurolog în cadrul clinicii Neuroaxis, având ca arii de interes afecțiunile neurovasculare. A absolvit Universitatea de Medicină și Farmaciei Carol Davila din București în urmă cu șase ani. În perioada studenției a fost premiat în competiție Romanian Brain Awareness Week, unde a realizat prezentarea ”Muzica clasică și dezvoltarea cognitivă”.

În primul rând, activitatea socială este foarte importantă pentru un creier sănătos. Deși este un domeniu dificil de studiat, cel mai probabil este o relație bidirecțională. Izolarea socială este asociată cu simptome depresive, iar oamenii suferinzi de depresie tind să se izoleze social. Bunăstarea psihologică este centrală unei vieți sănătoase deoarece riscul de activități dăunătoare sănătății precum fumatul, alimentația nepotrivită, lipsa activității fizice, consumul excesiv de alcool sau droguri este mai mare la oamenii care prezintă diverse afecțiuni de natură psihică.

Secundar acestor factori de risc, pot apărea diverse afecțiuni cardio-vasculare, metabolice și endocrine. Ele pot rezulta în afecțiuni neurologice secundare precum accidente vasculare cerebrale ischemice sau hemoragice, encefalopatii metabolice și toxice, degradare cognitivă precoce. Toate acestea cresc riscul de depresie și pot duce într-un cerc vicios.

Câte ore ar trebui să doarmă un adult pe zi?

Durata general recomandată de somn este undeva între 7 și 9 ore pentru adulți. Orarul de somn este ghidat de norme sociale în mare parte, nu există dovezi clare că sănătatea poate fi afectată în funcție de orele de somn atât timp cât durata totală este păstrată.

Din cauza normelor sociale și de muncă acceptate actual au apărut ceea ce se numesc tulburările circadiene de fază de somn. Există două variante: fie cea întârziată în care o persoană se culcă mai târziu decât este acceptat și se trezește mai târziu și varianta opusă, avansarea fazei de somn în care ora de culcare este devreme și ora de trezire mai devreme decât tipic.

Ambele tulburări de fază cicardiană se confruntă cu probleme. De multe ori, în rândul pacienților, apar plângeri de somn insuficient și somnolență diurnă excesivă pe parcursul zilei. Acest fenoment este cauzat de faptul că pacienții nu își pot îndeplini necesarul de somn din cauza normelor sociale și de muncă. În momentul în care au perioade libere, aceștia își pot îndrepta ritmul cicardian natural cu restituirea necesarului de somn.

Sănătatea creierului depinde de alimentație

Alimentația asociată cu un „creier sănătos” este cea care promovează și un sistem cardiovascular sănătos. Cu o inima sănătoasă vom avea și un creier sănătos. Astfel, conform recomandărilor alimentare actuale, se recomandă evitarea consumului de grăsimi saturate în exces și de produse animale precum și evitarea consumului excesiv de sare sau zahăruri simple.

Pe de altă parte, se recomandă un consum crescut de legume și fructe proaspete și de grăsimi polinesaturate precum uleiul de măsline, peștele, oleaginoase (migdale și nuci), cereale și paste integrale, brânzeturi slabe.

Multe din aceste obiceiuri alimentare sunt larg întâlnite în bazinul Mării Mediterane de unde și actuală recomandată „dietă mediteraneană” ce reunește multe din aceste principii alimentare.

Toate aceste alimente trebuie consumate cu respectarea necesarului caloric zilnic pentru a ne menține o greutate optimă, deoarece greutatea în plus este înalt asociată cu risc cardiovascular crescut precum și multiple afecțiuni neurologice secundare.

Poate un creier să fie sănătos alături de tutun și alcool?

Tutunul a fost cert demonstrat că un factor de risc cardiovascular major și fără vreun rol în cadrul unei vieți sănătoase. Obiceiuri de acest fel trebuie evitate cu desăvârșire. Tutunul prin efectele sale extrem de nefaste asupra sistemului cardiovascular duce la accidente vasculare cerebrale ischemice, hemoragie cerebrală, creșterea riscului de tulburare cognitivă precoce precum și creșterea mortalității din orice cauză.

Alcoolul este larg acceptat de asemenea ca un factor de risc pentru multiple afecțiuni cardiace, vasculare precum și metabolice și hepatice. Consumat în exces poate conduce la afecțiuni neurologice extrem de grave ce ar putea rezulta în pierderea capacității de mers și al echilibrului, crize epileptice, tulburări cognitive și de memorie extrem de grave.Aceste situații pot duce la pacienți ce ajung instituționalizați, complet dependenți de îngrijirea altora, la vârste tinere, inclusiv 40 de ani.

Există totuși studii care indică că în cantități foarte mici, alcoolul ar putea scădea riscul de anumite afecțiuni cardiace. Merită menționat că există încă discuții la nivelul comunității științifice dacă acel beneficiu este rezultatul unor vicii ale studiilor sau este un beneficiu real al consumului de alcool în cantități foarte mici.

Ne scapă sudoku de Alzheimer?

Exercițiile care consider că ar fi cele mai simple și practice pentru sănătatea creierului nostru ar fi exercițiile fizice și sportul. Joculețele, integrame, sudoku și etc. au beneficii în continuare dubitabile asupra sănătății creierului pe termen lung. În schimb, activitatea fizică regulată și sportul efectuat ca o parte integrantă a vieții are dovezi extrem de solide că promovează un creier sănătos cu vase sănătoase, cu risc diminuat de accidente vasculare și de tulburare cognitivă precum și dovezi de beneficii aparent directe asupra memoriei. Astfel, atunci când ne gândim ce să facem ca să avem un creier sănătos, poate nu mai punem mâna pe telefon sau pe integrame, ci poate mai bine să ieșim să alergăm sau să înotam.

Un alt mit ține și de „multitasking”, pentru care nu există dovezi că ar influența în mod semnificativ sănătatea creierului. Multitasking-ul este aparent un termen într-o anumită măsură greșit, deoarece din cauza creierului și a sistemului nostru de atenție, aproape întotdeauna se face o tranziție sau o comutare repetată între două activități și nu propriu-zis două sau mai multe activități simultan. Există studii care arată că majoritatea oamenilor își supraestimează capacitatea de multitasking și că prețul plătit este reducerea aproape sistematică a performanței.


Garbo - Arta de a trăi frumos!



Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri