Ceea ce ne protejează inima, ne protejează și creierul. Accidentul vascular cerebral - Cum îl prevenim și cum îl tratăm

12:10, 27 Octombrie 2020 publicat în Sanatate3 share-uri

A doua cauză de mortalitate în România este AVC-ul. Țara noastră ocupă locul 3 în topul țărilor cu cele mai multe cazuri de AVC la nivel mondial, iar estimările specialiștilor ne arată că incidența nu va scădea în următoarea perioadă. Mai mult decât atât, datele arată că 80-90% dintre aceștia ar putea fi salvați prin prevenție.

- Există 2 tipuri de AVC – ISCHEMIC (artere blocate) 80-85% din cazuri și HEMORAGIC (artere rupte) 15-20% din cazuri

- AVC este a doua cauză de mortalitate în România, dupa infarctul miocardic

Citeste si:
Ritual de Lună Nouă pentru setarea intențiilor și manifestarea...
Ritual de Lună Nouă pentru...

- Metoda FAST este cea mai eficientă pentru identificarea unui atac cerebral

- Fereastra de timp în care poate interveni optim în AVC este de până în 4 ore si jumatate, farmacologic, și 6 ore, chirurgical

Citeste si:
Codul 11:11 2020 - Cel mai puternic portal de manifestare din...
Codul 11:11 2020 - Cel mai...

- 80-90% dintre atacurile cerebrale POT FI EVITATE dacă se elimină factorii de risc

- Recuperarea completă după un AVC este foarte rară

- Tratamentul medicamentos în prevenție este foarte eficient, dar numai combinat cu un stil de viață sănătos

Cel mai recent webinar din seria Neuroaxis Talks, Accidentul vascular cerebral (AVC) – Cum îl prevenim și cum îl tratăm, a punctat câteva dintre cele mai importante aspecte legate de prevenția, diagnosticarea și tratamentul atacului cerebral. Webinarul a fost gratuit și este încă disponibil pe pagina de Facebook a clinicii.

A doua cauză de mortalitate în România este AVC-ul. Țara noastră ocupă locul 3 în topul țărilor cu cele mai multe cazuri de AVC la nivel mondial, iar estimările specialiștilor ne arată că incidența nu va scădea în următoarea perioadă. Mai mult decât atât, datele arată că 80-90% dintre aceștia ar putea fi salvați prin prevenție.

Pe medicul neurolog îl alertează în primul rând bruschețea cu care apar simptomele neurologice. Apoi mai sunt și alte semne specifice pe care le caută un medic neurolog și care țin, în principal, de localizarea unei anumite zone din creier care a fost afectată – o zonă de focar. Pentru restul oamenilor, cea mai eficientă metodă de recunoaștere a unui AVC este scala FAST.

FAST este un acronim: F vine de la față, de la pareză facială, A de la arm (en. pentru braț), slăbiciune a mâinii, S de la speech (en. pentru vorbit), afectarea vorbirii și T de la timp, un element esențial în tratarea AVC-ului. O altă scală este BE FAST care completeaza FAST cu B de la balance (en. pentru echilibru), tulburări de echilibru și E de la eye (en. pentru ochi), tulburări de vedere. Toate aceste simptome trebuie să aibă un debut acut și cel mai important este să nu lăsați acest moment să treacă de la sine, ci să mergeți imediat la camera de gardă”, Dr. Dan Buzoianu, medic neurolog Neuroaxis.

Imediat ce este identificat accidentul vascular cerebral și pacientul ajunge în urgență, urmează diagnosticarea. Aceasta se face de către medicul neurolog urmând o serie de pași – examinarea pacientului, imagistica de urgență (Computer Tomograf) pentru a face diferența între AVC Ischemic și Hemoragic și începerea tratamentului. Acesta poate fi de două feluri – farmacologic, cu medicamente care încearcă să spargă cheagul de sânge (în cazul AVC-ului Ischemic) sau mecanic, printr-o intervenție cu catetere direct pe vasul afectat în încercarea de a aspira cheagul din creier și, astfel, de a restabili fluxul de sânge cerebral și a recupera cât mai mult din funcția pierdută. Foarte important este să știm că oricare dintre aceste două intervenții se poate face numai în primele 4-5 ore de la producerea accidentului vascular cerebral.

Foto: By Alila Medical Media /Shutterstock

„Înainte de tratament, trebuie să știm însă că aproape 90% dintre AVC-uri pot fi evitate doar făcând prevenție, conform studiilor. Asta înseamnă evitarea factorilor de risc. Discutăm aici de obezitate, colesterol ridicat, tensiune arterială mare, fumat, consumul de alcool, sedentarism, diabet netratat. Ceea ce ne protejează inima, ne protejează și creierul în egală măsură. Lumea vine și spune când, de fapt, totul e ca un bulgăre de zăpadă care se mărește în timp prin factorii de risc netratați. Ajungem la vase de sânge care își pierd elasticitatea, la o inimă expusă unei presiuni foarte mari și la tot felul de alte modificări care facilitează formarea unui cheag de sânge”, Dr. Mihai Radu Ionescu, medic neurolog Neuroaxis.

Foto fr si main: By Alex Mit /Shutterstock


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri