Deși veche de când lumea – căci, iată o curiozitate, prima ei mențiune cunoscută datează din anul 1700 înaintea erei noastre – boala hemoroidală este o boală căreia îi priește stilul de viață modern, cu alimentație haotică, sport puțin și stres mult. Se estimează că 50% din populație, adică 1 din 2 oameni se va confrunta la un moment dat al vieții cu hemoroizii. Este, așadar, important de știut ce anume ne predispune la acest diagnostic, dar și care sunt pașii corecți după ce bănuim o astfel de afecțiune.
“Factorii de risc pentru hemoroizi sunt multipli – începând de la scaunul tare, constipația. Perioadele lungi modifică vascularizația la nivelul plexului venos hemoroidal. Perioadele lungi de diaree, la fel, produc niște modificări pentru că atunci scaunul este mai acid și modifică, la fel, vascularizația. Vorbim și despre o moștenire genetică - transmiterea oarecum ereditară a calității colagenului, a venelor, a valvelor venoase care sunt mai competente sau mai puțin competente - mai ușor pot să facă boli ale venelor cei care au în familie așa ceva: hemoroizi, varice, varicocel. Sarcina e un factor foarte important care apare la femei", explică dr. Dan Andronesi (foto), medic primar chirurg la OK Medical, clinică specializată în diagnosticarea și tratarea hemoroizilor."Altă cauză - consumul de alcool în cantitate mare, care se știe că produce vasodilatație. Statul mult în fund, care se întâmplă în cazul șoferilor, taximetriștilor, dar și, atenție, statul mult pe toaletă. Toaleta nu este bibliotecă, o defecație prelungită traumatizează zona. Chiar și sportul în exces dăunează dacă vorbim de ridicări dese de greutăți pentru că aceste exerciții cresc presiunea abdominală pe perioade lungi. Obezitatea este și ea factor de risc, dar și dietele moderne - Dukan, cele pe bază de proteine – pentru că nu au incluse fibre alimentare, fructe, legume, și duc la constipație”, adauga medicul.
Boala hemoroidală este în continuare un tabu pentru români spune doctorul, care atrage atenția că vede tot mai multe cazuri dramatice: diagnostice grave care au fost interpretate de pacienți drept banali hemoroizi și tratate după ureche. Dr. Andronesi are câteva exemple:
”Recent, am văzut o doamnă care credea că are abces anal, probabil citise pe internet, când, de fapt, avea o tumoră sângerândă, care trebuie operată, iradiată. Sau, mai demult o altă doamnă de 40 de ani, tânără, credea că are un hemoroid de câteva luni, de fapt era o tumoră anală, a fost trimisă la iradiere, după aceea a trebuit operată. Iar operația în cancerele de anus înseamnă amputație de rect. Dacă ea venea de la început, când era un polip sau o formă benignă, nu se ajungea la formele grave și la tratamentele agresive”, este de părere expertul celei mai moderne clinici de proctologie din țară.
Recomandarea medicilor este unanimă – lăsați rușinea deoparte și mergeți la proctolog, singurul în măsură să pună un diagnostic clar și un tratament care funcționează.
Citește continuarea pe pagina următoare >>>
Investiție în viitor: EduAct amenajează curți de școală și grădinițe în mediul rural
Prof. Dr. Ruxandra Sinescu lansează programul RenYOU Aesthetics: consultații gratuite pentru proceduri chirurgicale non-estetice
3 noi terapii celulare aprobate de FDA. 74% dintre studiile aflate în desfășurare sunt dedicate oncologiei
Cancerul de sân triplu negativ (TNBC) în România. Sondaj: 7 din 10 paciente chestionate cu TNBC au până în 50 de ani