Transplantul renal are șanse mari de reușită dacă evaluarea donatorului și cea a primitorului se fac cu minuțiozitate.

Transplantul de organe este una dintre intervențiile care salvează anual viața a peste 120 de mii de oameni din întreaga lume. Iar transplantul renal este operația cea mai frecventă, un număr de peste 80 de mii de persoane primind un rinichi sănătos de la un donator. În topul țărilor care fac cu succes transplant renal de la donator viu se află Turcia, unde anual se transplantează 3.500 de rinichi. Diabetul, hipertensiunea arterială, calculii renali, infecțiile dar și nefrita glomerulară sunt probleme grave de sănătate care pot duce la insuficiență renală și, implicit, la necesitatea unui transplant de rinichi.

“În cazul pacienților cu diabet, un nivel crescut al zahărului din sânge poate da complicații, iar printre acestea se numără cele de la nivel renal, cu afectarea endoteliului, țesut de la nivelul vaselor de sânge. Astfel, în timp, poate apărea insuficiența renală. De asemenea, 15 la sută dintre bolile renale apar din cauza hipertensiunii. Se știe că valorile crescute ale tensiunii arteriale afectează funcțiile renale. Apoi, 10 la sută dintre pacienții cu afectările renale grave sunt diagnosticați cu diverse boli ale tractului renal, cum sunt calculii renali sau vasculitele. În 5 la sută dintre cazuri, infecțiile renale recurente pot duce la afectări grave ale rinichilor. Însă, în 10 la sută dintre cazurile de insuficiență renală, cauzele nu sunt cunoscute”, afirmă conf. dr. Tonguc Utku Yilmaz (foto), specialist în transplant renal în cadrul clinicilor Acibadem.

Stările de slăbiciune, de greață, senzația de vomă, schimbarea culorii urinei, a frecvenței cu care pacienții urinează, umflăturile la nivelul mâinilor sau feței, toate acestea sunt semne generale ale unei afecțiuni grave a rinichilor. În multe situații, îmbolnăvirea rinichilor impune dializa, însă aceasta nu este un tratament, ci doar o soluție temporară.

transplant de rinichi“Dializa poate fi însoțită de complicații, iar rata de supraviețuire pentru pacienții care fac hemodializă este mai mică decât la ceilalți pacienți. Dacă la cei care nu fac dializă, durata medie de prelungire a vieții este de 8 ani, aceasta este 4 ani și chiar mai puțin la pacienții care fac hemodializă. Asta din cauza complicațiilor”, completează specialistul din cadrul Acibadem, grup de clinici unde se fac anual cu succes peste 300 de transplanturi renale.

Transplantul renal are șanse mari de reușită dacă evaluarea donatorului și cea a primitorului se fac cu minuțiozitate. Aceștia trebuie să fie compatibili din punct de vedere imunologic, însă contează la fel de mult și grupa sanguină și antigenul leucocitar uman (HLA). Donatorului i se evaluează funcția renală și i se păstrează pe loc rinichiul cel mai funcțional. Primitorul va trece și el printr-o serie de evaluări extrem de laborioase.

“Primul pas este diagnosticarea insuficienței renale. Apoi, căutăm cauzele care au dus la această condiție. Astfel, ne luăm toate precauțiile pentru ca afecțiunea care ar fi putut duce la insuficiență să nu reapară. Apoi, trebuie să evaluăm riscul de respingere a transplantului și administrăm pacienților imunosupresoare pentru a reduce acest risc. Însă pe fondul imunosupresiei se pot instala mai ușor anumite infecții, de aceea, trebuie să diagnosticăm și să monitorizăm orice proces infecțios. Apoi, facem o serie de teste destinate depistării unui eventual fenomen malign sau a unei tumori, pentru că în anumite condiții, acestea pot progresa rapid. De asemenea, evaluăm cu atenție starea generală de sănătate a pacientului, pentru că transplantul este o intervenție de amploare, care impune anestezie generală, iar starea pacientului trebuie să permită operația. Rinichiul este un organ aparte, diferit de ficat sau inimă, fiind mult mai expus respingerii în cazul în care este transplantat. De aceea, statusul imunologic al persoanei care primește un rinichi trebuie să îndeplinească niște condiții speciale. De asemenea, evaluăm statusul imuologic al donatorului pentru că trebuie să se potrivească perfect cu cel al primitorului. Riscul de respingere al transplantului renal este mai mare decât în cazul altor organe”, spune conf. dr. Tonguc Utku Yilmaz.

Dacă toate condițiile de transplant sunt îndeplinite, medicii pot face intervenția propriu-zisă. Aceasta durează câteva ore și, de obicei, decurge fără probleme. Există însă anumite grupe de pacienți precum cei cu ateroscleroză sau cu diabet care reprezintă adevărate provocări pentru specialiști.

Citește continuarea pe pagina următoare >>

Foto int: Luuuusa /Shutterstock


Vizionare placuta

Aboneaza-te la Garbo sau conecteaza-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Transplantul renal - tot ce trebuie să știi despre cel mai frecvent transplant de organe.