, 10 August 2021 publicat în Lifestyle 17 share-uri

Paradoxal, pe măsura dezvoltării civilizației, oamenii au uitat un lucru de bază – cum să respire firesc așa încât să-și păstreze sănătatea. Iată 5 metode de îmbunătățire a sănătății obținute prin reglarea tiparului de respirație.

Afecțiuni precum diabetul, astmul, bolile cardiovasculare, anxietatea și depresia fac ravagii în lumea modernă. Și, în timp ce sistemele de sănătate cheltuie miliarde pentru tratarea acestor probleme, jurnalistul american James Nestor atrage atenția în cartea "Respirația. O nouă știință a unei arte pierdute" că fiecare persoană are la îndemână o modalitate firească, 100% gratuită, de a preveni astfel de probleme: modul cum inspiră și expiră aerul din piept.

Publicată de Lifestyle Publishing, "Respirația. O nouă știință a unei arte pierdute" a stat 18 săptămâni în top bestseller New York Times și este în curs de traducere în 30 de țări. Cu o documentare foarte bogată, îmbinând cercetări de ultimă oră cu practici ale medicinei orientale și studii de caz – incluzând și experiementele realizate pe el însuși - jurnalistul american a studiat problema respirației timp de 10 ani. Iar concluzia la care a ajuns este aceeași ca a celebrului medic Andrew Weil: „Dacă ar trebui să ofer un singur sfat pentru o viață mai sănătoasă, acela ar fi să învățăm să respirăm corect”. Paradoxal, pe măsura dezvoltării civilizației, oamenii au uitat un lucru de bază – cum să respire firesc așa încât să-și păstreze sănătatea.

Iată 5 metode de îmbunătățire a sănătății obținute prin reglarea tiparului de respirație.

1. Respiră pe nas!

Acest lucru este esențial pentru păstrarea unei stări bune de sănătate. Nasul are rolul de a purifica aerul inhalat și de a-l umezi, facilitându-i absorbția. Aceste lucruri sunt, în general cunoscute, însă în "Respirația: noua ştiinţă a unei arte pierdute", James Nestor descrie funcții mai puțin cunoscute ale respirației pe nas. Aceasta declanșează hormoni și substanțe chimice care scad tensiunea arterială și facilitează digestia, reglează ritmul cardiac, relaxează vasele sangvine ale degetelor de la picioare și consolidează memoria. Există chiar și o legătură între calitatea respirației nazale și disfuncția erectilă, spune jurnalistul american.

De asemenea, „nările funcționează ca un sistem de ventilație, controlând temperatura, tensiunea arterială și neurotransmițătorii care ne influențează starea de spirit, emoțiile și stadiile somnului”. Cu alte cuvinte, starea de sănătate se poate îmbunătăți simțitor dacă respirăm pe nas și nu pe gură.

Foto: De la EreborMountain /Shutterstock

2. Închide gura!

„Respirația pe gură este nocivă” este concluzia la care a ajuns jurnalistul american James Nestor după 10 ani de cercetări în domeniu, discuții cu medici și cercetători, studierea practicilor călugărilor budiști sau hinduși și după ce a efectuat propriul experiment și și-a astupat nările cu silicon astfel încât să respire numai pe gură.

Evoluția biologică a înzestrat corpul uman cu două canale de respirație doar pentru a se acorda o șansă în plus de supraviețuire, observă James Nestor, însă respirația orală aduce deservicii stării de sănătate. „Corpul nu e adaptat să proceseze aer nefiltrat ore în șir, zi sau noapte. E anormal” spune jurnalistul american.

3. Expiră complet.

Carl Stough, dirijor și unul dintre cei mai de seamă specialiști în arta respirației, spunea că „expirația completă îmbunătățește aportul de aer în organism”. Acesta recomanda, ca prim pas al unei respirații sănătoase, prelungirea ritmului respirator și expirația completă, lucru pe care puțini oameni îl fac.

După ce a învățat persoanele pe care le-a tratat să respire corect, Carl Stough a observat că bolnavii de emfizem s-au recuperat aproape total după o boală considerată incurabilă, cântăreții de operă au obținut o mai bună anduranță, astmaticii nu au mai avut crize de sufocare, iar sportivii de performanță și-au depășit recordurile personale.

4. Mestecă!

James Nestor a făcut nenumărate cercetări și a stat de vorbă cu antropologi, cercetători și medici. În vizitele pe care le-a făcut în catacombele din Paris sau în timp ce studia craniile colecției Morton din epoca preindustrială, jurnalistul american a observat că toate aveau ceva în comun. Oamenii acelor perioade aveau cavități sinusale foarte mari, dinții drepți și maxilare puternice.

Astfel reușeau să respire bine pe nas, aveau sistem imunitar puternic și țineau departe boli atât de comune civilizației moderne – astm, diabet, apnee, anxietate și atacuri de panică etc. Cercetătorii sunt de părere că această structură biologică se datorează faptului că mestecau alimente de consistență dură, iar nu foarte moi, cum fac oamenii secolului 21.

James Nestor precizează că osatura facială nu se oprește din dezvoltare la vârsta de 20 de ani, cum se întâmplă cu restul oaselor din corp, ci se poate remodela chiar și la 70 de ani pentru a se îmbunătăți respirația și totodată starea de sănătate.


Garbo - Arta de a trăi frumos!



Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri