ADN-ul poate fi influențat și reprogramat prin utilizarea cuvintelor și a anumitor frecvențe.

Este cunoscut faptul că, doar 10% din ADN-ul uman este folosit pentru a fabrica proteine, iar restul de 90% este considerat “material de balast”, adică fără o importanță evidentă.

Cu toate acestea, cercetatorii ruși, biofizicieni, biologi și geneticieni, au început alături de lingviști cercetări menite să descopere ce rol joacă de fapt cea mai mare parte din adenomul uman. Astfel, Grazyna Fosar si Franz Bludorf au reușit să arate ca ADN-ul poate fi influențat și reprogramat prin utilizarea cuvintelor și a anumitor frecvențe. Conform acestora, ADN-ul uman are două mari ”responsabilități”:

  1.  alcătuirea corpului nostru
  2. depozit de informatii și cale de comunicare (ca un fel de internet).

Lingvistii ruși au studiat și comparat regulile sintactice (modul in care cuvintele formează fraze și propoziții), semantice (studiul înțelesurilor într-un anumit limbaj) și cele gramaticale de bază folosite în toate limbajele umane. Astfel, ei au descoperit că moleculele alcaline din ADN, întregul cod genetic și îndeosebi procentul de 90%, respectă regulile gramaticale obișnuite, aceleași folosite în toate limbile umane.

Genetica vibrațională

Totodată, biofizicianul și biologul rus Piotr Gariaev au explorat împreună cu colegii săi comportamentul vibrațional al ADN-ului, respectiv efectul anumitor frecvențe asupra acestuia. Ei au reușit să moduleze anumite modele vibratorii pe o rază laser cu care au influențat ADN-ul și informația genetică.

ADNFoto: By Natali_ Mis /Shutterstock

Descoperirea lor duce către ideea funcționării cromozomilor vii ca niște computere holografice folosind radiație laser generată endogen chiar în interiorul ADN-ului. Concluzia este că, atâta timp cât structura ADN-ului este aceeași cu cea a limbajului uman, cuvintele și propozitiile utilizate pot influența ADN-ul în mod direct, nefiind nevoie de nicio decodificare.

Grupul de cercetători al lui Gariaev, utilizând dispozitive care permit influențarea metabolismului celular prin frecvențe radio și luminoase corespunzătoare, menite să repare anumite deficiențe genetice, a reușit să demonstreze că, prin această metodă, pot fi reparați cromozomii afectați de razele X.

Ei au reușit să “captureze” modele informaționale dintr-un ADN și să le transmită altuia, re-programând astfel celulele pentru un alt genom (de exp. au transformat embrioni de broască în embrioni de salamandră doar prin transmiterea modelului informațional corespunzător) fără nici un efect secundar de tipul celor întâlnite în practicile clasice.

Putem spune că au fost asftel puse bazele geneticii vibraționale, cu un evident potențial în formarea organismelor în comparație cu procesele biochimice ale secvențelor alcaline din ADN (cei 10%).

Aceeași cercetători au descoperit că ADN-ul uman creează tipare morfologice în vid, producând așa-numitele “găuri de vierme” magnetice. Acestea sunt echivalentele microscopice ale celebrelor “poduri” Einstein-Rosen care fac legătura între două puncte foarte îndepărtate, reprezentând un fel de scurtătură.

Prin aceste ”tunele” informația poate fi transmisă în afara legilor spațiului și timpului. ADN-ul funcționează ca un rezonator multiplu, ca un aparat de radio capabil să recepționeze mai multe posturi diferite și atrage astfel informații din macrocosmos transmițându-le conștiinței noastre, în funcție de frecvența emisă. Natura folosește de milioane de ani acest fel de hipercomunicație de care omul modern este conștient parțial și o numește intuiție.

Citeste continuarea pe pagina urmatoare >>>> 


Vizionare placuta

Iti plac articolele Garbo?
Sigur o sa iti placa si pagina noastra de Facebook :)
Aboneaza-te la Garbo sau conecteaza-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Cuvintele utilizate ne influențează ADN-ul.