12:03, 18 Martie 2011 publicat în Entertainment

In peisajul cultural romanesc, cercetatoarea, scriitoarea, traducatoarea si profesoara Amita Bhose are un loc aparte.

„Am fost acuzata pentru ca am iubit Romania. Imi recunosc «vina». De dragul culturii romane, cu dorinta de a intemeia o scoala serioasa de indianistica, m-am stabilit aici. Daca am vrut sa impart soarta poporului roman, am suferit de frig, foame si frica – acea teama care aproape ne-a paralizat mintile – alaturi de el. Nu m-am gandit sa plec de aici, nici sa trambitez la posturile straine de radio. Scriam cu mana in manusa, umblam dupa lumanari pentru serile fara curent, asa cum faceau multi. N-am invatat, insa, sa patinez pe strazile Capitalei, pentru ca in fiecare zi studentii ma luau de mana, ma duceau la Universitate – la cursuri sau la examene – si ma aduceau acasa. Uitandu-ma la acele fiinte infometate, infrigurate, deprimate moral, uneori mi se parea ca vorbesc unor statui, intr-o galerie de arta. Cand le ascultam lectiile, vedeam cum le-au inghetat buzele, in «temperatura camerei». Totusi, lumina privirii lor mi-a dat puterea sa rezist.“ (Iata ce scria Amita Bhose in 1991, cu un an inainte de a muri.)

In peisajul cultural romanesc, cercetatoarea, scriitoarea, traducatoarea si profesoara Amita Bhose (Calcutta, 1933 – Bucuresti, 1992) are un loc aparte. Nascuta la Calcutta in 1933, intr-o familie cu o bogata activitate culturala si stiintifica, absolva Facultatea de Chimie, Fizica si Matematica a Universitatii din Calcutta, in 1953. In 1959, impreuna cu sotul sau, inginer geolog, vine in Romania, inscriindu-se la un curs de limba si literatura romana, pentru doi ani. Se reintoarce in India unde debuteaza in presa indiana cu articolul Rabindranath in Romania. E inceputul unui lung sir de articole, in bengali si engleza, despre cultura si literatura romana, din care face si traduceri.

In 1965 absolva Facultatea de Bengali-Engleza la Universitatea din Calcutta iar in 1971 se inscrie la doctorat, cu o bursa din partea statului roman, la Facultatea de Limba si Literatura Romana din cadrul Universitatii Bucuresti. Din 1971 pana la moartea sa va trai in Romania, „tara pe care a iubit-o poate mai mult decat multi dintre romani si a slujit-o cu inteligenta si condeiul ei” (Zoe Dumitrescu-Busulenga). In India publica traduceri in bengali din poezia romana contemporana, din Sadoveanu, Marin Sorescu, iar piese ale lui I.L. Caragiale, Mihail Sebastian vad lumina rampei. In 1969 apare, in bengali, volumul Eminescu: Kavita (Poezii), prima traducere a lui Eminescu in Asia.

Citeste si:
Noaptea de lectură: 11 poezii românești minunate, de citit la Lună...
Noaptea de lectură: 11 poezii...


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri