Consiliul Național al Elevilor (CNE) a transmis Guvernului un pachet de șase măsuri menite să prevină violența în școli, pornind de la nevoia unor soluții durabile, fundamentate și finanțate constant, nu doar a unor reacții apărute după incidente grave. Organizația atrage atenția că paza, controalele și pedepsele mai aspre nu pot înlocui prevenția și accesul real la sprijin psihologic pentru elevi.
Mai mulți consilieri școlari și un traseu clar către ajutor
Prima solicitare vizează extinderea accesului la consiliere școlară și la servicii psihologice și medicale specializate. Potrivit datelor prezentate de CNE, în anul școlar 2025-2026 existau 3.539 de consilieri școlari la nivel național, ceea ce înseamnă, în medie, un consilier la 756 de elevi.
Organizația cere creșterea numărului de consilieri, distribuirea lor în funcție de nevoile reale ale comunităților, spații care să permită desfășurarea ședințelor în condiții de confidențialitate, dar și informarea clară a elevilor despre modalitățile prin care pot cere ajutor. CNE solicită totodată un traseu accesibil către servicii specializate atunci când problemele unui elev depășesc atribuțiile consilierului școlar, indiferent de situația financiară a familiei.
Consiliul face trimitere la raportul privind starea de bine și sănătatea mintală a elevilor de gimnaziu, realizat de Ministerul Educației și Cercetării cu sprijinul tehnic al UNICEF, care arată că, pe parcursul gimnaziului, elevii ajung să se simtă mai puțin ascultați și valorizați, iar încrederea lor în școală scade.
Protecție pentru cei care raportează violența și educație media pentru prevenirea radicalizării
A doua solicitare privește mecanismele de raportare a abuzurilor. CNE cere verificarea sistemelor de sesizare din fiecare școală, inclusiv posibilitatea unor raportări anonime, explicarea procedurilor într-un limbaj accesibil elevilor și protejarea celor care reclamă violențe de eventuale represalii. Tentativele de intimidare sau de ascundere a cazurilor pentru protejarea imaginii școlii ar trebui investigate, iar propunerile privind verificarea ghiozdanelor sau înăsprirea pedepselor să fie însoțite de explicații clare privind eficiența și respectarea drepturilor elevilor.
A treia direcție vizează prevenirea discriminării și a radicalizării prin educație. CNE solicită consolidarea educației media și digitale, discuții riguroase despre ideologiile extremiste și consecințele lor istorice, precum și materiale didactice și pregătire pentru profesori, astfel încât aceștia să poată aborda teme precum propaganda, dezinformarea și discursul instigator la ură. Organizația cere și evaluarea transparentă a programului PREVISIO al Serviciului Român de Informații, atrăgând atenția asupra riscului de stigmatizare a elevilor în numele prevenției.
Platforme online responsabile și finanțare constantă pentru siguranța școlilor
A patra solicitare se referă la conținutul violent și extremist la care sunt expuși minorii online. CNE cere autorităților naționale, în colaborare cu instituțiile europene, să urmărească modul în care platformele digitale gestionează conținutul care glorifică agresorii sau încurajează violența, prin mecanisme de raportare accesibile minorilor și soluționare rapidă a sesizărilor.
A cincea măsură vizează finanțarea predictibilă a consilierii școlare, formării profesorilor și infrastructurii de siguranță, adaptată nevoilor fiecărei comunități, inclusiv celor din zone dezavantajate. Organizația insistă ca investițiile să fie însoțite de obiective clare și de evaluarea rezultatelor.
Vocea elevilor, parte din soluție
A șasea solicitare privește implicarea directă a elevilor în elaborarea și evaluarea politicilor de siguranță, prin consultări periodice și chestionare anonime despre climatul școlar. CNE argumentează că elevii observă adesea forme de intimidare care pot rămâne invizibile pentru adulți, iar eficiența măsurilor trebuie judecată după siguranța resimțită de elevi și modul în care sunt soluționate cazurile, nu doar după scăderea numărului de sesizări.
Consiliul Național al Elevilor susține și poziția potrivit căreia climatul de agresivitate din discursul public poate influența relațiile dintre copii, cerând responsabilitate din partea celor cu funcții publice. Organizația subliniază, în același timp, că incidentele grave nu trebuie să ducă la stigmatizarea unei generații întregi de elevi sau a unor grupuri pe criterii de etnie, religie ori stare de sănătate, iar solicitările transmise Guvernului ar trebui transformate în decizii concrete, cu resurse și mecanisme reale de evaluare.
Consiliul Național al Elevilor cere Guvernului șase măsuri concrete pentru siguranța școlilor: mai mulți consilieri, protecție pentru elevii care raportează abuzuri, educație media și implicarea elevilor în deciziile care îi privesc.
Foto: Shutterstock.com
Încă din copilărie, cuvintele au fost lumea mea. Scriam povești, versuri, jurnale intime. Găseam în scris o modalitate de a mă exprima, de a înțelege lumea din jur și pe mine însămi.
Ca redactor,...
Ce prevede legea pentru combaterea violenței în școli: sancțiuni graduale, de la mustrare la exmatriculare
Craiova găzduiește un nou concurs de gimnastică aerobică, cu intrare liberă pentru public
Ministrul Educației cere clase mai mici: „34 de elevi într-o clasă e enorm”
Maria Aldea, campioană națională U16 la șah: povestea unei performanțe de excepție