PISA 2025: ce ne arată rezultatele despre o generație și despre sistemul care a format-o

Rezultatele PISA 2025 au adus României scoruri de 425 de puncte la științe, 419 la matematică și 413 la citire, ușor sub cele înregistrate în 2022. Dincolo de cifra brută a scăderii, seria lungă de evaluări, care începe în 2006, arată o poveste mai complexă: un progres real obținut în primii ani de participare la testare, urmat de peste un deceniu în care acel avans nu a mai fost consolidat.

Analiza datelor, realizată de Gabi Bartic, CEO al companiei de evaluare educațională Brio, pune în context evoluția scorurilor românești și propune o discuție mai puțin despre vinovății de moment și mai mult despre ce putem învăța din acest parcurs de aproape douăzeci de ani.

Un vârf atins, dar necontinuat

În 2006, România obținea 396 de puncte la citire, 415 la matematică și 418 la științe. Până în 2012, scorurile urcaseră considerabil, la 438, 445 și, respectiv, 439 de puncte. A urmat însă o perioadă de platou și ușoare regrese: 2015, 2018, 2022 și acum 2025 arată o revenire aproape la nivelul de pornire din 2006, mai ales la matematică și științe.

Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice.

Oana Gheorghiu, după PISA 2025: educația trebuie să devină o prioritate națională permanentă

Rezultatele PISA 2025 arată cea mai slabă performanță a României din ultimul deceniu

CampioMATE – campionatul național de matematică pe echipe a dat startul înscrierilor pentru Ediția 2027

Această perspectivă de ansamblu schimbă întrebarea centrală. Nu este vorba doar despre o scădere punctuală, ci despre o oportunitate de progres care nu a fost transformată în schimbare durabilă. Evaluările PISA reflectă, de fapt, rezultatul cumulat al aproape un deceniu de educație pentru fiecare elev testat, nu doar contextul imediat din anul evaluării.

O cifră care merită mai multă atenție decât scăderea în sine

Dincolo de scorurile medii, datele arată că aproximativ 38,5% dintre elevii români se află sub nivelul minim de competență simultan la toate cele trei domenii testate: științe, citire și matematică. În același timp, aproape 5% dintre elevi ating niveluri de performanță foarte ridicate, o proporție notabilă având în vedere media generală.

Copiii folosesc AI de la 10 ani: de ce competențele digitale contează mai mult decât viteza cu care ating un ecran

Ce nu apare în catalog: un proiect românesc măsoară autodisciplina, emoțiile și gândirea critică a copiilor

Mircea Miclea, despre criza lecturii la elevi: „Riscăm să devenim tot mai ușor de manipulat”

Coexistența acestor două extreme sugerează că potențialul elevilor români nu este limitat, ci că accesul la oportunități de învățare de calitate este inegal distribuit. Concluzia nu ține de capacitățile copiilor, ci de condițiile și resursele oferite de sistemul educațional de-a lungul parcursului lor școlar.

De la diagnostic la intervenție timpurie

Un raport UNICEF România din 2026, realizat cu sprijinul Brio și al Ministerului Educației, arătase deja un tipar îngrijorător: media literației științifice scădea constant de la clasele mici către liceu. Datele PISA confirmă, la o scară mai largă, ceea ce evaluările interne semnalaseră deja.

Concluzia articolului original, susținută și aici, este că România nu duce lipsă de diagnostice educaționale, ci de capacitatea de a le transforma în intervenții timpurii și constante. Identificarea rapidă a elevilor care întâmpină dificultăți, urmată de sprijin concret și de evaluare a eficienței măsurilor aplicate, rămâne pasul esențial care poate schimba traiectoria unei generații.

Andreas Schleicher, mesaj pentru profesorii din România: „Puteți crea excelență la scară largă”

CampioMATE, mișcarea națională care atrage copiii în jocul matematicii, anunță câștigătorii Ediției 2026

Sociolog: elevii români rămân curioși și dornici de învățare, arată datele PISA 2025

O schimbare de perspectivă: nu doar ce știu elevii, ci cum învață

PISA 2025 introduce și dimensiuni noi de evaluare, precum perseverența, curiozitatea, capacitatea de autoreglare a învățării și modul în care elevii folosesc instrumentele digitale și inteligența artificială pentru a rezolva probleme. Această extindere a ariei de interes sugerează o mutare firească a accentului: de la cantitatea de informație acumulată, la felul în care copiii învață să învețe.

Într-o lume în care răspunsurile sunt din ce în ce mai accesibile instantaneu, competența cu adevărat valoroasă devine capacitatea de a recunoaște ce nu știi și de a găsi strategia potrivită pentru a afla. Este o direcție pe care sistemul educațional românesc are acum ocazia să o integreze, construind pe baza datelor deja existente și pe experiența acumulată în ultimele două decenii de evaluări.

PISA 2025: de la rezultate la politici publice care funcționează cu adevărat

O profesoară din București spune adevărul despre lectura elevilor: N-o să reușim niciodată să îi obligăm pe copii să citească...

Slovacia, singura țară din UE cu rezultate în creștere la PISA 2025: cheile reformei educaționale

Rezultatele PISA 2025 arată o poveste mai nuanțată decât o simplă scădere: un progres educațional atins în trecut, dar neconsolidat, și oportunitatea de a transforma datele în intervenții reale pentru elevi.

Alma

Ultima actualizare: 8 Septembrie 2026 @ 12:09

Mai multe despre Alma