12:09, 26 Septembrie 2025
Rezultatele PISA 2025 au adus României scoruri de 425 de puncte la științe, 419 la matematică și 413 la citire, ușor sub cele înregistrate în 2022. Dincolo de cifra brută a scăderii, seria lungă de evaluări, care începe în 2006, arată o poveste mai complexă: un progres real obținut în primii ani de participare la testare, urmat de peste un deceniu în care acel avans nu a mai fost consolidat.
Analiza datelor, realizată de Gabi Bartic, CEO al companiei de evaluare educațională Brio, pune în context evoluția scorurilor românești și propune o discuție mai puțin despre vinovății de moment și mai mult despre ce putem învăța din acest parcurs de aproape douăzeci de ani.
Un vârf atins, dar necontinuat
În 2006, România obținea 396 de puncte la citire, 415 la matematică și 418 la științe. Până în 2012, scorurile urcaseră considerabil, la 438, 445 și, respectiv, 439 de puncte. A urmat însă o perioadă de platou și ușoare regrese: 2015, 2018, 2022 și acum 2025 arată o revenire aproape la nivelul de pornire din 2006, mai ales la matematică și științe.
Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice.
CampioMATE, mișcarea națională care atrage copiii în jocul matematicii, anunță câștigătorii Ediției 2026
Rezultatele elevilor români la testarea PISA 2025, prezentate oficial pe 8 septembrie
Această perspectivă de ansamblu schimbă întrebarea centrală. Nu este vorba doar despre o scădere punctuală, ci despre o oportunitate de progres care nu a fost transformată în schimbare durabilă. Evaluările PISA reflectă, de fapt, rezultatul cumulat al aproape un deceniu de educație pentru fiecare elev testat, nu doar contextul imediat din anul evaluării.
O cifră care merită mai multă atenție decât scăderea în sine
Dincolo de scorurile medii, datele arată că aproximativ 38,5% dintre elevii români se află sub nivelul minim de competență simultan la toate cele trei domenii testate: științe, citire și matematică. În același timp, aproape 5% dintre elevi ating niveluri de performanță foarte ridicate, o proporție notabilă având în vedere media generală.
Coexistența acestor două extreme sugerează că potențialul elevilor români nu este limitat, ci că accesul la oportunități de învățare de calitate este inegal distribuit. Concluzia nu ține de capacitățile copiilor, ci de condițiile și resursele oferite de sistemul educațional de-a lungul parcursului lor școlar.
De la diagnostic la intervenție timpurie
Un raport UNICEF România din 2026, realizat cu sprijinul Brio și al Ministerului Educației, arătase deja un tipar îngrijorător: media literației științifice scădea constant de la clasele mici către liceu. Datele PISA confirmă, la o scară mai largă, ceea ce evaluările interne semnalaseră deja.
Concluzia articolului original, susținută și aici, este că România nu duce lipsă de diagnostice educaționale, ci de capacitatea de a le transforma în intervenții timpurii și constante. Identificarea rapidă a elevilor care întâmpină dificultăți, urmată de sprijin concret și de evaluare a eficienței măsurilor aplicate, rămâne pasul esențial care poate schimba traiectoria unei generații.
O schimbare de perspectivă: nu doar ce știu elevii, ci cum învață
PISA 2025 introduce și dimensiuni noi de evaluare, precum perseverența, curiozitatea, capacitatea de autoreglare a învățării și modul în care elevii folosesc instrumentele digitale și inteligența artificială pentru a rezolva probleme. Această extindere a ariei de interes sugerează o mutare firească a accentului: de la cantitatea de informație acumulată, la felul în care copiii învață să învețe.
Într-o lume în care răspunsurile sunt din ce în ce mai accesibile instantaneu, competența cu adevărat valoroasă devine capacitatea de a recunoaște ce nu știi și de a găsi strategia potrivită pentru a afla. Este o direcție pe care sistemul educațional românesc are acum ocazia să o integreze, construind pe baza datelor deja existente și pe experiența acumulată în ultimele două decenii de evaluări.
Rezultatele PISA 2025 arată o poveste mai nuanțată decât o simplă scădere: un progres educațional atins în trecut, dar neconsolidat, și oportunitatea de a transforma datele în intervenții reale pentru elevi.
Încă din copilărie, cuvintele au fost lumea mea. Scriam povești, versuri, jurnale intime. Găseam în scris o modalitate de a mă exprima, de a înțelege lumea din jur și pe mine însămi.
Ca redactor,...
Profesorul care își învață elevii să gândească dincolo de manuale
Șef de promoție la Matematică, tânărul profesor a ales să predea în satele natale din Sibiu
Alin Cristian Băican, sportiv paralimpic român, a concurat la un turneu de top la Beijing
Peste 2,5 miliarde de euro investiți în educație, la începutul noului an școlar