Modul în care profesorii din România participă la programele de formare continuă a devenit un subiect de reflecție sinceră în sistemul de învățământ. Vasile Șteopoaie, inspectorul școlar general al județului Bistrița-Năsăud, a vorbit deschis despre această temă, subliniind importanța ca aceste cursuri să aducă schimbări reale la clasă, nu doar acumulare de credite formale.
Dotările prin PNRR, o oportunitate care așteaptă să fie folosită la potențial maxim
Multe școli din țară au beneficiat, prin PNRR, de dotări moderne: mobilier școlar, aparatură de laborator, table interactive și proiectoare. Inspectorul a oferit exemplul unei școli din Monor, unde kiturile de laborator pentru știe sunt folosite activ de elevi și profesori, generând ore interactive și atractive.
Totuși, el a remarcat că există și situații în care aceste resurse rămân neexploatate. Mesajul său a fost unul constructiv: acolo unde infrastructura există, profesorii sunt încurajați să o integreze cât mai mult în procesul didactic, de la tururi virtuale la ore de geografie, până la explorarea celulei la biologie.
De la cursuri formale la formare cu impact real
Referitor la programele de perfecționare, inspectorul a subliniat nevoia unei schimbări de abordare: cursurile de formare continuă ar trebui să devină instrumente reale de dezvoltare profesională, nu doar o formalitate necesară pentru obținerea creditelor. El și-a exprimat intenția de a petrece mai mult timp în școli, pentru a sprijini direct cadrele didactice în a transforma resursele disponibile în lecții cât mai atractive pentru elevi.
Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a confirmat, cu ocazia prezentării rezultatelor PISA 2025, că susține personal renunțarea la formele birocratice legate de formarea continuă, punând accent pe formarea reală a profesorilor, nu pe simpla obținere a unor diplome.
Cadrul legal al formării continue
Potrivit reglementărilor în vigoare, profesorii din învățământul preuniversitar trebuie să acumuleze minimum 15 credite ECTS la fiecare cinci ani de activitate la catedră, participând cel puțin o dată la doi ani la un program de formare continuă acreditat. Legea învățământului preuniversitar prevede, de asemenea, că formarea continuă este atât un drept, cât și o obligație a personalului didactic, iar cheltuielile aferente sunt suportate de angajator, din fonduri publice.
Aceste discuții deschise, purtate atât la nivel local, cât și ministerial, arată o preocupare autentică pentru îmbunătățirea calității actului didactic și pentru folosirea eficientă a resurselor puse la dispoziția școlilor. Un inspector școlar din Bistrița-Năsăud și ministrul Educației deschid o discuție onestă despre formarea continuă a profesorilor, punând accent pe folosirea reală a resurselor din școli și pe cursuri cu impact autentic la clasă. Potrivit metodologiei în vigoare, profesorii din învățământul preuniversitar trebuie să acumuleze minimum 15 credite ECTS la fiecare cinci ani de activitate la catedră. Mihai Dimian a declarat că susține personal renunțarea la formele birocratice ale formării continue, punând accent pe formarea reală, nu pe obținerea de diplome formale. Inspectorul școlar a dat exemplul kiturilor de laborator și al tablelor interactive, care pot fi folosite pentru tururi virtuale la geografie sau explorarea celulei la biologie.
Foto main: Shutterstock.comÎntrebări frecvente despre Formare Continuă
1. Câte credite ECTS trebuie să acumuleze un profesor?
Rezultatele PISA 2025 arată ce are de făcut România: specialiștii cer date, evaluare și sprijin diferențiat pentru elevi
Șefă de promoție cu media 10 și vedetă online. Povestea Alesiei Dragoste, eleva din Cluj care explică matematica pe TikTok
Ministerul Educației pregătește formarea a peste 18.000 de profesori pentru elevii cu cerințe educaționale speciale
2. Ce a spus ministrul Educației despre formarea continuă?
3. Cum pot fi folosite mai bine dotările din școli?
Încă din copilărie, cuvintele au fost lumea mea. Scriam povești, versuri, jurnale intime. Găseam în scris o modalitate de a mă exprima, de a înțelege lumea din jur și pe mine însămi.
Ca redactor,...

Analiză FES: decalajul României față de media OCDE la testele PISA arată nevoia unor măsuri educaționale concrete
Gimnastica acrobatică românească, susținută la Campionatul Național de la Galați
Bursele elevilor cresc din anul școlar 2026-2027, iar cele sociale rămân și în vacanțe
Uniformele școlare obligatorii, adoptate de Senat: dezbaterea despre costuri și eficiență continuă la Camera Deputaților