ANALIZA PE TEXT SI PRETEXT

O poveste fara de sfarsit, oameni si oameni, cei care stiu sa vada in jurul lor, si cei care sunt indiferenti, reci, invidiosi, rai, nemultumiti, carcotasi, fatarnici, clevetitori. Asta vreti sa cititi? Imi pare rau sa v-o spun, CITITI IN ALTA PARTE " CU ALINIAT " despre toata mizeria lumii, oamenii curati la suflet stiu sa se bucure de fiecare secunda, nu ca si cum ar fi ultima ci, ca si cum ar fi o nota intr-o partitura menita sa aduca acorduri nebanuite... Daca cei ce gandesc sterp, arid, lipsit de dea mai mica vibratie a inimii si uneori cu creierul la turatie mica nu pot fi FERICITI, este pentru ca au uitat sa priveasca in jur cu iubire, cu intelegere, cu nerabdarea de a afla taine noi, au uitat sa citeasca O CARTE, sa citeasca si sa memoreze o poezie sau macar un vers care le-a placut... dar oare le-a placut...? Eminescu, Minulescu, Stanescu, Brumaru, Arghezi, Baudelarire, Bacovia, sunt nume care umplu o biblioteca... FACETI-VA TIMP PENTRU SUFLET... altfel, imbatraniti prematur, va uratiti sufleteste, va mutilati sentimentele, deveniti ipotenti intelectual, si focar de epidemie.... Omul ar trebui sa fie FERICIT pentru ca i s-a dat facultatea gandirii... numai ca, de la-nceputul lumii, a gandit fie pozitiv, fie negativ.... cat din timpul nostru ne ocupa gandurile negative, ce se-ntind metastazic si ne omoara frumusete de suflet... Ciudat, cand spui oamenilor lucruri frumoase, cauta semnificatii ascunse, oculte, daca-i zambesti, te suspicioneaza ca porti in taina pumnalul, daca-i vrei binele, crede ca ai interes,...ce ne-a dezbinat asa de rau... ma infioara mediocritatea, prostia, alienarea... omenirea nu va disparea fizic...cu cat uitam sa fim umani, sa gasim metafore, semnificatii, sensuri, sa ne jucam cu vorbele, sa ne bucuram de comunicarea noastra, murim incet...ASA DISPARE LUMEA... prin uratenia lor.... Metaforele se traiesc, poezia nu se citeste ca faptul divers, cuvintele frumoase se scriu izvorate dintr-un suflet frumos, se citesc cu o lumina a ochilor lipsita de ura si invidie, si se traies... FERICIREA, BUNATATEA, NOBLETEA, INTELEPCIUNEA, nu sunt obiecte de studiu in scoala.... cu ele te nasti, le cultivi, ai grija de ele, le-nfloresti in tine si le-mparti si altora, de ce, pentru ca toate acestea vin din plinatatea sufletului, si nu te fac egoit... NU VREAU SA DAU LECTII DE FERICIRE...VREAU SA SPUN CE MINUNTAT E SA FII FERICIT... daca nu poti s-o faci nici macar din lucruri marunte la -ndemana oricui, E PACAT, ... NU AI VOCATIE PENTRU FERICIRE... P.S. Uitasem sa va spun,..NU E OBLIGATORIU SA FII FERICITI... cei ce nu vreti...RAMANETI ASA ....

Un OM FERICIT.
zbor_spre_infinit____
Postat pe 8 Ianuarie 2010 01:07
nu vad nimic nepotrivit in ce spui tu, da' n-ai lasat nici un capat liber ca sa se continue
fericirea asta nu e nici obligatorie, nici un dat si nici o constanta. e o stare pe care o numesti asa pentru ca ai cunoscut inainte reversul, o stare contrarie. nu pentru ca asa trebuie ci pentru ca asa se intampla. traim o succesiune de fericiri si nefericiri, de bucurii si tristeti, de liniste si ingandurare, fiecare dupa propriul sau ciclu. echlibrul ala universal, tai chi parca, are doua talere, yin si yang. binele si raul, ziua si noaptea, fericirea si nefericirea. daca ar lipsi una dintre notiuni, din oricare mperechere, cealalta si-ar pierde sensul.
apoi, fericirea pe care azi o clamezi, pentru tine are un continut concret. poezie, carti, si ce ai mai scris tu pe acolo. pentru altii, poate avea alt continut, dar tot fericire sa se numeasca.
esti astazi un om fericit? bravo tie! da' cum ai constatat asta? nu cumva ai trecut anterior printr-o stare numita altfel?
in fine, cu atata concretezte a subiectului, nici eu nu mai stiu ce vreau sa spun. da' tu ce doreai sa transmiti?
pik_nik
Postat pe 8 Ianuarie 2010 01:30
pikule, esti total
sora_ilsi
Postat pe 8 Ianuarie 2010 01:32
http://www.youtube.com/watch?v=4uEPqs2tNrI&feature=related
prieteni sa fim FERICITI cat mai putem
LILO
Postat pe 8 Ianuarie 2010 01:36
pe mine ma face fericita si o melodie...un dans..o glumitza dar de calitate
http://www.youtube.com/watch?v=5AfTl5Vg73A&feature=related

altii nu sunt fericiti nici in paradis...
LILO
Postat pe 8 Ianuarie 2010 01:53
Raspuns pentru Pik_Nik
Cand am scris " analiza pe text si pretext" a fost un raspuns pentru cei care si-au asternut gandurile preocupati fiind nu de continutul celeilalte postari ci de aliniat, de ore ce-o fi in spatele la ce a scris, etc, nu-ncercam un raspuns rautacios ci doar ii informam ca fericirea nu e obligatorie. Daca atunci cand spus FERICIRE oamenii cauta in spatele cuvantului semnificatii si ganduri ascunse...atunci e o lipsa de fericire...
M-au bucurat cele scrise. Multumesc.
zbor_spre_infinit____
Postat pe 8 Ianuarie 2010 02:24

Asa spuneam si eu
zbor_spre_infinit____
Postat pe 8 Ianuarie 2010 02:27

Raspuns pentru sora Isli

ASA CRED SI EU. E PROFUND IN GANDIRE SI-NTELEPT...POATE SE IA SI LA ALTII...
zbor_spre_infinit____
Postat pe 8 Ianuarie 2010 02:31
mai da ce e cu baudelaire?? e etalon de fericire??
ma'ntreb si eu...cumva, cu fleures de mal??
fleurdelis
Postat pe 8 Ianuarie 2010 04:24
fleur,chiar asa de ce baudelaire?
pt.ca din cauza lui..nu avem somn la ora asta
LILO
Postat pe 8 Ianuarie 2010 04:41
da mai....mi-a urat ilsi sweet dreams si iaca n-am parte! nush care-i nelinistit in acest bloc de-mi tranteste tomurile lui baudelaire deasupra si nu poci dormi....si mi-e un sooooooooooomn
fleurdelis
Postat pe 8 Ianuarie 2010 04:50
inseamna ca noi suntem fericite!!!ne-am trezit devreme
LILO
Postat pe 8 Ianuarie 2010 05:03
"Simbolismul este un vechi limbaj catalizator universal care relev complicate percepte i credine, mprtind informaii i strnind emoii mai puternice dect un ntreg dosar.Este intradevr o form internaionala de comunicare ce depete barierele de limb, istorie, naionalitate, cultur i religie. La baza acestui limbaj vor sta mereu semnele i simbolurile.

...

Charles Baudelaire(1821-1867)

Cu Baudelaire, lirica francez a devenit un fapt european(Hugo Friedrich). Baudelaire s-a nscut la 9 aprilie 1821, n Parisul care plngea moartea lui Napoleon.Dupa studii fragmentare, ntrerupte printr-o eliminare n 1836, poetul intra in posesia unei moteniri substaniale, care-i permite s cltoreasc, s aib o via boem, s sondeze cele mai variate moduri de existen.

Viaa lui Baudelaire este plin de contradicii : incearc s se sinucid, dezamgit de resursele sale i ale mediului, dar are i energia necesar angajrii n manifestarile revoluiei de la 1848 ; scrie poeme ocazionale, dedicate doamnei Sabatier i, n acelai timp reface demiurgic universul liricii europene ; prin discernmnt i spirit vizionar l traduce pe A .E. Poe, precursorul simbolismului.La 31 august 1867, paradoxurile devin o singur realitate : moartea omului, cruia l supravieuiete poetul.

n istoria literaturii universale , Charles Buadelaire este menionat n mai multe ipostaze : poet, estetician, critic literar i de art.Fiecare dintre acestea este ilustrat cu texte ce l propun pe autorul n cauz ca precursor al poeziei moderne i teoretician al simbolismului.

Baudelaire se gsete , contient i lucid, la ncruciarea drumurilor dintre romantism i simbolism(Sorina Bercescu).Aceast consemnare trimite evident la prezena, n opera autorului francez, a datelor romantice i a celor simbolistice.

n concepie lui Baudelaire, poetul este acel artist capabil sa inving orice obstacol, s anuleye orice inhibiie sau cenzur canonic, spre a stapni lumea prin analogie, corespondene si simbol. Din urt-susine Baudelaire-poetul va face s se nasc un farmec nou , iar acest crez artistic poate fi corelat cu ideea c poezia este un produs al urii, un mijloc de a oca cititorul i chiar de a-l tortura.Gestul esenial al artsitului numai poate fi contemplarea estetic a sectacolului vieii , ci participarea la desfurarea lui printr-o emoie definitorie : Voi scrie totui aceste pagini, pentru c vreau s-mi datez mnia.

Poezia Corespondene a lui Baudelaire este esenial pentru nelegerea principiilor curentului simbolist.Ea reprezint o adevrat art poetic n care descoperim dimensiunile fundamentale ale lirismului bazat pe simbol i sugestie.Iat aceste text cu valoare de manifest, transpus n romnete de Alexandru Philippide:

Natura e un templu ai crui stlpi triesc
i scot adesea tulburi cuvinte, ca-ntr-o cea;
Prin codri de simboluri petrece omu-n via
i toate-l cerceteaz cu-n ochi prietenesc.

Ca nite lungi ecouri unite-n deprtare
ntr-un acord n care mari taine se ascund,
Ca noaptea sau lumina, adnc, fr hotare,
Parfum, culoare, sunet se-ngn i-i rspund.

Sunt proaspete parfumuri ca trupuri de copii,
Dulci ca un ton de flaut, verzi ca nite cmpii,
Iar altele bogate, trufae, prihnite,

Purtnd n ele avnturi de lucruri infinite,
Ca moscul, ambra, smirna, tmia care cnt
Tot ce vrjete mintea i simurile-ncnt.

Analiza sonetului lui Baudelaire conduce la descoperirea ctorva adevruri deosebit de importante pentru simbolism.Poezia prezint ipoteza unui univers material de natur sacr, n care natura este depozitar unei ordini divine, inaccesibil omului.Natura este deschis spre om, cruia ncearc s-i vorbeasc.Limbajul naturii este ns unul ncifrat, confuz, pentru c la el nu se poate ajunge pe o cale raional.

Lumea n ntregimea ei e o colecie de semne i simboluri.n spatele acestora se afl o misterioas ordine divin care nu-l refuz pe om, ci, dimpotriv, l privete cu familiaritate.Calea de acces spre aceast natur prietenoas e ns interzis, atta vreme ct omul nu tie s ajung la ea fr a-i tulbura tainele.

Prima strof a poeziei pune n ecuaie corespondena dintre natur i om, posibil la alt nivel dect cel al cunoaterii pozitiviste, raionale.

Strofa a doua prezint o natur care nu cunoate dualiltatea i frmiarea substanei ei n obiectele pe care ni le restituie nou simurile.n natur, parfumurile, culoriile i sunetele, alctuiesc o unitate profund i trainic.

Cel de-al doilea nivel de sens al poemului are n vedere relaiile dintre lucrurile lumii.Bazndu-se doar pe cunoaterea sa empiric, omul nu va ajunge niciodat la aceast unitate ascuns, dei obiectiv, obiectelor i fenomenelor.

Ultimele dou strofe sugereaz posibilitatea accesului la profunzimea sacr a lumii.Dualismul eu-lume trebuie anulat prin promovarea unei alte modaliti de cunoatere de factur intuitiv, poetic.

Procedeul esenial pe care l vor folosi poetii simboliti pentru a ajunge la esena universului e sinestezia, prin care datele disjunctive ale simurilor sunt sintetizate ntr-o unic percepie ce depete normle bunului sim comun.

Strofa a treia este de fapt un inventar de sinestezii, n care olfactivul se combin cu tactilul, vizualul i auditivul.Pentru a ajunge la o adevrat cunoatere, omul trebuie s-si lase mintea vrjit i simurile ncrcate de corespondenele posibile ale lucrurilor.Numai astfel el va ajunge la contiina unei lumi infinite i misterioase.

O alta idee important care apare aici (i pe care o vom regsi n toat poezia simbolist i modern) e aceea c misterul nu trebuie distrus prin cunoatere raional.Acesta fiind de natur divin, la el nu se poate ajunge dect pe o cale iraional.

Paul Verlaine (1844-1896). Poet simbolist francez, promotor al poeziei moderne i al unei tehnici noi de versificaie, sintetizat metaforic n celebrul vers De la musique avant tout chose. Primul su volum se numete Poeme saturniene (Poemes saturniens, 1866). n 1869 public Les Fetes galantes, n care apare prima not personal ce l face att de celebru.

n 1874 public Romances sans paroles, apoi Sagesse (1881). Cele mai importante culegeri de versuri sunt: Jadis et naguere, Araour, Parallelement, Bonheur, Chansons pour Elle. Un studiu asupra simbolitilor se numete Les Poetes maudits.

Poezia cu acest titlu este ntr-adevr o art poetic celebr, prin care Paul Verlaine definete noul statut al poeziei moderne, aezat sub semnul armoniei muzicale desvrite: Deci, muzica nti de toate / Astfel, Imparele prefer, / Mai vagi, mai libere-n eter, / Fiind n tot, plutind n toate.

Muzica devine o cale de eliberare a fiinei, un mijloc de plutire spre lumea eteric a nceputurilor; de aceea versul trebuie s se bazeze pe sugestie i pe ambiguitate implicit: Alege vorbele ce-i vin / S par scoas din confuzii: / O, cntecele gri, iluzii / De Tulbure n Cristalin!.

Poezia autentic, pur, se nscrie n zona vagului i a misterului, din care se scot senzaii estetice inedite: Sunt ochii splendizi dup voaluri, / Zi ezitnd n dup-amiezi / Sunt atrii-n azurii grmezi / Pe dulci, tomnatice fundturi. Poetul devine un estet al simurilor vizuale receptnd nuane, ecouri cromatice, nu culori pregnante, lipsite de mister: Nuana eu rvnesc s-o caut, / Nuana, nicidecum culoare, / Nuana doar ngemnare / De vis cu vis, de corn cu flaut!. Ironia nu este gustat pentru c ucide esena poetic, o destineaz imperfectului: Alung Poanta ce ucide / i crudul Spirit, rs impur, / Ce lacrimi scot n ochi de-Azur / i izul trivial de blide!.

Rima i elocina trebuie folosite cu mare grij; exuberana i caracterul nvalnic al versurilor nu sunt dorite, nici rimele cutate cu obstinaie: Sucete gtul elocinei, / i bine faci cnd, cu putere, / Astmperi Rima-n chingi severe, / Ea, sclav a nesocotinei. Rima devine un instrument imperfect de revelare a armoniilor ascunse ale lumii: Ah, Rima numai chin i sil! / Ce surd copil ori negru drac / Scorni bijuteria fleac / Ce sun gol i fals sub pil?.

Muzica este, n schimb, singurul mijloc care dezvluie orizonturile profunde ale lumii: Deci, muzic mai mult, mereu, / Iar versul tu aripi nalte / S prind nzuind spre alte / Iubiri i boli de Empireu!. Muzica deschide calea ctre toate aventurile spiritului: S fie bun aventura / Cnd sufl zgribuliii nori / Prin minte i prin cimbriori... / Tot restul e literatur.

Arta poetic
de Paul Verlaine

Deci, muzic nti de toate,
Astfel Imparele prefer,
Mai vagi, mai libere-n eter,
Fiind n tot, plutind n toate. [...]

Nuana eu rvnesc s-o caut,
Nuan, nicidecum Culoare,
Nuana doar ngemnare
De vis cu vis, de corn cu flaut!

Alung Poanta ce ucide
i crudul Spirit, Rs impur,
Ce lacrimi scot n ochi de-Azur,
i izul trivial de blide!

Sucete gtul elocinei,
i bine faci, cnd cu putere,
Astmperi Rima-n chingi severe,
Ea, sclav a nesocotinei... [...]
Deci, muzic mai mult, mereu,
Iar versul tu aripi nalte
S prind, nzuind spre alte
Iubiri i boli de Empireu!

S fie buna aventur
Cnd sufl zgribuliii zori
Prin min i prin cimbriori...
Tot restul e literatur."





005,ai facut o analiza reala,a comportamentului uman din zilele de azi.insa viata aceasta atat de gri,ne-a transformat ,in 'suflete bolnave,reci,insensibile,la frumusete,natura,poezie,cultura,omenie fata de semeni,si ma voi opri.aiconturat atat de dur ,dar de real,viata noastra incat imediat mi-am dat seama de ce ai pomenit si de Charles Baudelaire,printre alti scriitori,si nu m-a rabdat inima,sa nu reamintesc tuturor ,despre opera lui,care ne transforma din inumani in umani. desi repet ,poate viata cu aleile ei intortocheate,ne-a uratit unora sufletul.poate citindu-l pe Baudelaire, cu inima deschisa pentru a primi transformarea,atat cat poate fiecare.un pod de flori si pasari zburand deasupra poate ne va apropia ,mai mult sufleteste unii de altii.ciripitul,va fi muzica sublima,ce ne va iconjura.
alexxandra
Postat pe 8 Ianuarie 2010 05:39
versuri de macedonski alexandru,zugravind crampeie de fericire
n mintea omului rmne
Tabloul fericirii stinse...
Astfel tresar i-n al meu suflet
Reamintirile ntinse;

Aci revd o alb cas...
O hor, fete, fluturi, salbe,
Frunziuri, vii i flori pe cmpuri
i porumbei cu aripi albe!

Aci m vd pe alte rmuri
Pribeag prin rile strine,
Pe margine de-albastre lacuri
Cu negre stnci i vechi ruine!

Aci revd, revd un tnr...
La bra el poart o femeie...
Le bate inima-n unire
i afl-a raiurilor cheie!

Pdurea-n umbr le-nfoar
Amorul lor ca un tezaur
i soarele prin frunze-apune
n fundul unui cer de aur!

Dar, Doamne, pentru ce pe lume
Cnd veri atta fericire
Ne-o iei ndat ce ne-ai dat-o
-abia ne lai o suvenire?
(Amintiri)

in multe cazuri,fericirea umana tine de farmecul amintirilor de altadata..ideea este ca fericirea este EFEMERA..
LILO
Postat pe 8 Ianuarie 2010 06:11
hai sa ne "trezim" de-a binelea pe acordurile valtzului rozelor...
http://www.youtube.com/watch?v=LdRpDbuyxVQ

fie ca iubirea sa va invaluie de adevaratelea ,nu numai ca un simbol
LILO
Postat pe 8 Ianuarie 2010 06:25
mai insomniacelor, voi particularizati fericirea asta privatizandu-l pe baudelaire
sau n-ati inteles nimic din ce am scris io. ca mare lucru nici eu n-am priceput.
daca fleur ar fi fost fericita azi noapte fara baudelaire trantit pe noptiera, si fara paturi scartzaind deasupra, altul ar fi fost fericit cu un acoperis deasupra capului, de exemplu. da' si aluia cu acoperisul odata obtinut, l-ar fi pleznit asa din senin foamea, si gata cu fericirea lui.
cum spuneam, nu e decat o stare. si in continutul ei poti sa gasesti de toate...
pik_nik
Postat pe 8 Ianuarie 2010 06:28
batman-batman
LILO
Postat pe 8 Ianuarie 2010 06:36
iar aleha cezariana a luat-o in faimosu-i si traditionalu-i stil caracteristic, rau de tot pe aratura
pik_nik
Postat pe 8 Ianuarie 2010 06:37
gata cu fericirea lui.
tocmai ce spuneam...fericire efemera
LILO
Postat pe 8 Ianuarie 2010 06:38
io ,la ora aiasta,tat tat am intzeles ce-o spus cezarica
LILO
Postat pe 8 Ianuarie 2010 06:39
n-am avut rabdare sa citesc tot - da' esenta e clara.
Pina la urma, fericit esti TU cu TINE. Atit. Daca iti zimbesti in interior, te placi si esti multumit cu ce faci si ce esti, nu e nevoie sa imparti floricele absolut nimanui.

Cind am facut cele mai frumoase gesturi fata de cineva eram absolut nefericita, si exact atunci mi s-a trezit nobletea existentiala.
Altfel, starea mea normala de fericire este foarte apropiata de indiferenta fata de nefericirea celorlalti. Nu stiu cum se vede asta din afara - probabil tot ca rautate, sau mai rau...



quasaria
Postat pe 8 Ianuarie 2010 09:11
Iti spun io cum risti sa se vada: ca egoism
Dar cui ii pasa?
ready_vivus
Postat pe 8 Ianuarie 2010 10:28
Hopaaaa, avem la micul dejun dileme existentiale pe baza de 7005, cu o exprimare usor "irinucista" la esenta, care dupa 6 postari se lupta impotriva clevetitorilor, precum Vadim cu mafia...
Dar ia sa o lasam si sa face o analiza pe "text si pretext".
In principiu, literar vorbind, exegetii fac o analiza pe text si paratext. Pretextul este cu totul altceva, si in principiu este analizat in cazuri speciale, atunci cand exista suspiciuni ale unor actiuni ori reactiuni individuale, ori atunci cand doresti escamontarea unei motivatii reale si nejustificabile in context.
ALINEAT. - e bine sa retineti termenul acesta atunci cand doriti sa incepeti o fraza noua, de la capatul randului. Atunci insa cand folosesti cuvantul "aliniat"(de doua ori in situatii diferite), te simti si te asezi in linie dreapta.
Pe de alta parte, contopirea intre simbolism si romantism indica o stare de spirit anume, facuta pentru meditatie, total contrara non-conformismului "hobbitului" Brumaru, si disociata de emo-urile lui Baudelaire (opinie personala).
Cu un singur lucru as fi de acord in multitudinea de propozitii incepute si neterminate din expunere: cu necesitatea comunicarii, socializarii si cunoasterii, care toate luate impreuna duc la diversificare, si in context extins, la impacarea de sine. ... evident, daca asta a dorit cumva sa spuna.
anakin
Postat pe 8 Ianuarie 2010 10:58
anakine, e complicat cu fericirea asta
sau e prea dimineata?
sau io-s blonda?
zambila
Postat pe 8 Ianuarie 2010 11:26
io am doua amendamente si nelamuriri...in rest am inteles tot...

1. e ipotent....sau impotent???
2. e metastazic (cu caracter de metastaza, dar nu neaparat o formatiune metastatica) .....sau metastatic (care tine de o metastaza, deja formata)....daca e sa ma iau dupa context....as tinde catre a doua formulare...pentru ca metastazele se intind...
tutankhamon
Postat pe 8 Ianuarie 2010 11:33


Imi place ca am reusit o adevarata avalansa de opinii. Sunteti ageri, si chiar v-ati trezit de dimineata.
Cat priveste nedumeririle literare, sintactice si morfologice exprimate, s-a inventat studiul... eventual aprofundat... Tineti-o tot asa imi place ... am incitata putin crerele... ( a se citi incitat si nu exccitat - pentru orice eventualitate... pentru a nu face abuz de fericire....)
Sincer imi place,

zbor_spre_infinit____
Postat pe 8 Ianuarie 2010 14:41
005,

ce sincer te bucuri,cocos...
iasomia
Postat pe 8 Ianuarie 2010 14:45
ca si harap-alb cand se vedea cu spanul...

allors, du calme, 7005, crerele nu se incita doar pentru cateva cuvintele, acolo..
anakin
Postat pe 8 Ianuarie 2010 15:02
mamaaaaaaaa cata fericireeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee.
fleurdelis
Postat pe 8 Ianuarie 2010 15:11
De la: tutankhamon, la data 2010-01-08 11:33:39io am doua amendamente si nelamuriri...in rest am inteles tot...

1. e ipotent....sau impotent???
2. e metastazic (cu caracter de metastaza, dar nu neaparat o formatiune metastatica) .....sau metastatic (care tine de o metastaza, deja formata)....daca e sa ma iau dupa context....as tinde catre a doua formulare...pentru ca metastazele se intind...


mamii la tine toate fericirile sunt medicale??
da s'te pup
fleurdelis
Postat pe 8 Ianuarie 2010 15:13

Recomandari

SubiectMesajeUltimul Mesaj
nu stiu ce sa mai cred:(7De la: crys14 20 Decembrie 2009 12:52
Fall in love19De la: tutankhamon 10 Noiembrie 2009 00:29
buna..vreau si eu un sfat2De la: garbo232166 20 Martie 2012 23:43
cat de superficialii sunt unii?13De la: garbo_2178 7 Mai 2012 21:25
in dilema ... din dragoste37De la: lizandra 10 Martie 2012 03:20
Setari Cookie-uri