Datoria crestinului adevarat

Prin faptele lor bune, urmașii lui Hristos trebuie să aducă slavă nu lor înșile, ci Aceluia prin al Cărui har

și putere au făcut toate acestea. Orice faptă bună este adusă la îndeplinire numai prin Spiritul Sfânt, și Spiritul este dat pentru proslăvirea Celui ce l-a dat, nu pentru a celui ce l-a primit. Când lumina lui Hristos strălucește în suflet, gura va fi plină de laudă și mulțumire față de Dumnezeu. Rugăciunile voastre, împlinirea datoriei, bunătatea voastră, tăgăduirea de sine nu vor alcătui niciodată tema gândurilor sau conversațiilor voastre. Isus va fi mărit, eul va fi ascuns, și Hristos Se va arăta ca totul în toate.

Noi trebuie să dăruim în sinceritate, nu spre a face paradă de faptele noastre bune, ci din milă și dragoste față de cei aflați în suferință. Sinceritatea scopului, adevărata bunătate a inimii, este motivul care are preț în ochii cerului. Sufletul sincer în iubirea sa, cu inima întreagă în devoțiunea sa, este privit de Dumnezeu ca fiind mai de preț decât mult aur din Ofir
ingerasulluptator
Postat pe 3 Mai 2012 20:44

am facut o fapta buna
Eugenia_
Postat pe 3 Mai 2012 20:47
Nu trebuie să ne gândim la răsplată, ci la slujire; cu toate acestea, bunătatea arătată în acest spirit nu va rămâne nerăsplătită. "Tatăl tău, care vede în ascuns, îți va răsplăti pe față". Dacă este adevărat că Dumnezeu Însuși este marea Răsplată, care le cuprinde pe toate celelalte, atunci sufletul Îl primește și se bucură de El numai în măsura în care se face asemenea cu El în caracter. Numai cele ce sunt asemenea se pot prețui unele pe altele. Numai când ne dăruim pe noi înșine lui Dumnezeu pentru binele omenirii, și El ni Se dăruiește nouă.

Nimeni nu poate să facă loc în propria sa inimă și viață, ca șuvoiul binecuvântării lui Dumnezeu să curgă spre alții, fără ca să primească el însuși o bogată răsplată. Colinele și câmpiile care oferă o albie, pentru ca pâraiele de munte să ajungă la mare, nu suferă nici o pierdere prin aceasta. Ceea ce dau ele este răsplătit însutit, pentru că torentul care curge, murmurând în drumul său, lasă în urmă darul său de verdeață și rodnicie. Iarba de pe malurile sale este de un verde viu, copacii sunt plini de frunziș verde, florile sunt mai îmbelșugate. Când pământul rămâne sterp și scorojit de arșița dogoritoare a soarelui de vară, un brâu de verdeață arată cursul râului; iar câmpia care își deschide sânul, ca să poarte comoara muntelui spre mare, este îmbrăcată cu prospețime și frumusețe - o dovadă a răsplătirii pe care harul lui Dumnezeu le-o dă tuturor celor care se predau, ca să fie mijlocitori prin care El să-și reverse binecuvântările Sale asupra lumii
ingerasulluptator
Postat pe 3 Mai 2012 20:54
Se poate ca faptele de binefacere să fi fost săvârșite în taină, dar influența celui ce le-a săvârșit nu poate fi ascunsă. Dacă lucrăm din toată inima ca urmași ai lui Hristos, inima va fi în strânsă simpatie cu Dumnezeu, iar Duhul lui Dumnezeu, impresionând spiritul nostru, va scoate la iveală sfintele armonii ale sufletului, ca răspuns la atingerea divină.

Acela care dă talente sporite celor care au folosit cu înțelepciune darurile ce le-au fost încredințate, are plăcere să recunoască lucrarea poporului Său credincios în Cel Iubit, prin al cărui har și putere au lucrat. Aceia care au urmărit dezvoltarea și desăvârșirea unui caracter creștin, punându-și puterile la lucru în fapte bune, vor culege în lumea viitoare ceea ce au semănat. Lucrarea începută pe pământ va ajunge perfecțiunea în acea viață mai înaltă și mai sfântă, care va dura cât veșnicia.

"Când vă rugați, să nu fiți ca fățarnicii." Matei 6,5.

Fariseii hotărâseră anumite ore pentru rugăciune; și, dacă se aflau în altă parte la timpul hotărât, după cum se întâmpla adesea, se opreau oriunde ar fi fost - fie în stradă, fie în piață, în mijlocul mulțimilor de oameni ce alergau încoace și încolo - și, așa cu voce tare, își înălțau rugăciunile lor formale. O astfel de închinare, adesea numai pentru înălțare de sine, a atras mustrarea necruțătoare a lui Isus. Cu toate acestea, El n-a oprit rugăciunea publică, pentru că El Însuși Se ruga împreună cu ucenicii Săi, în prezența mulțimilor. Dar El învăța că rugăciunile particulare nu trebuie să fie auzite decât de Dumnezeu. Nici o ureche curioasă nu trebuie să primească povara unor astfel de cereri
ingerasulluptator
Postat pe 3 Mai 2012 21:00
Când te rogi, intră în odăița ta". Să avem un loc stabilit pentru rugăciunea tainică. Isus alesese locuri anume pentru comuniunea cu Dumnezeu și tot așa trebuie să facem și noi. Adesea, se simte nevoia să ne retragem într-un loc anume, oricât de umil ar fi, unde putem să fim singuri cu Dumnezeu.

"Roagă-te Tatălui tău, care este în ascuns". În numele lui Isus, putem să venim în prezența lui Dumnezeu cu încrederea unui copil. Nu este nevoie de nici un om ca mijlocitor. Prin Isus, ne putem deschide inimile lui Dumnezeu, ca înaintea Unuia care ne cunoaște și ne iubește.

În locul tainic al rugăciunii, unde nici un ochi nu ne vede, decât ochiul lui Dumnezeu, nici o ureche nu ne aude, decât urechea lui Dumnezeu, putem să aducem cele mai tainice dorințe și frământări ale noastre înaintea Tatălui îndurării nemărginite; și, în tăcerea și liniștea sufletului, vocea aceea care nu zăbovește niciodată să răspundă la strigătul unor nevoi omenești va vorbi inimilor noastre
Domnul este plin de milă și de îndurare" (Iacov 5,11). El așteaptă cu o iubire neobosită să audă mărturisirile celor abătuți și să le primească pocăința. Așteaptă un semn de recunoștință din partea noastră, cum așteaptă mama zâmbetul de recunoaștere de la odrasla ei. Domnul vrea ca noi să înțelegem cât de arzător și duios ne dorește inima Sa. El ne invită să schimbăm încercările noastre cu simpatia Sa, întristările noastre cu iubirea Lui, rănile noastre cu vindecarea Lui, slăbiciunea noastră cu tăria Lui, goliciunea noastră cu plinătatea Lui. Niciodată cel care a venit la El n-a fost dezamăgit. "Când îți întorci privirile spre El, te luminezi de bucurie și nu ți se umple fața de rușine." (Psalmul 34
ingerasulluptator
Postat pe 3 Mai 2012 21:05
SCRIERILE SUNT LUATE DIN CARTEA Cugetari de pe Muntele Fericirilor, de Ellen White cuprins pag 70 Adevarul motiv al slujirii
o carte crestina foarte buna cu sfaturi foarte bune



ingerasulluptator
Postat pe 3 Mai 2012 21:12
Foarte frumos! Citeam totul de la inceput si, cu putin inainte sa ajung pina la ultimul mesaj, ma gindeam :"oare din ce carte te-ai fi inspirat?" Inca o data foarte frumos. Multumim.
elena26
Postat pe 9 Mai 2012 04:22
FRUMOS MESAJ.
garbo203525
Postat pe 15 Mai 2012 16:41

Recomandari

SubiectMesajeUltimul Mesaj
vrau sa imi gasesc familia pierduta1De la: garbo_491550 3 Iulie 2018 22:32
Ganduri la ceas de seara3De la: garbo_458802 21 Noiembrie 2016 09:09
Tu si copilul tau1De la: Sic_Cogito 6 Decembrie 2010 14:47
Familia se intemeiaza la fel ca o gradina92De la: VOIAJOR 15 Aprilie 2013 14:53
mama117De la: AGAPI_MOU 22 August 2009 23:35
Setari Cookie-uri