“Durerea ne curăţeşte. Omul este cu adevărat om în durere. În bucurie el se schimbă, devine altcineva. Însă când suferă, devine ceea ce este el cu adevărat. Şi aceasta este, prin excelenţă, calea prin care omul se apropie de Dumnezeu. El îşi dă seama de slăbiciunea sa.
De multe ori, când se află în slavă şi bucurie, omul se simte „buricul pământului", sau, dacă vreţi, centrul universului. „Nu mai există nimeni în afară de mine!" În durere şi mâhnire, omul se simte ca o furnică neînsemnată în univers, simte că depinde întru totul de altcineva, iar atunci caută ajutorul lui Dumnezeu şi doreşte ca Acesta să-i fie alături.
Aceia dintre noi care am suferit dureri sufleteşti sau trupeşti ştim că niciodată nu ne-am rugat atât de fierbinte, atât de bine şi de îndelung, ca atunci când am fost pe pat de boală sau când ne-a încercat o foarte grea întristare sufletească. Pe câtă vreme atunci când avem totul, uităm de rugăciune, de post şi de multe altele. De aceea îngăduie Dumnezeu durerea.”
~ Părintele Epifanie, extras din cartea "Vieţi si cuvinte de învăţătură ale bătrânilor contemporani din Grecia", Editura Sophia
Foto fr si main: Jorm Sangsorn /Shutterstock
Inteligența artificială și sustenabilitatea devin materii opționale la liceu din 2027
De ce durează două săptămâni de la afișarea notelor până la repartizarea la liceu: explicațiile Ministerului Educației
Ce prevede legea pentru combaterea violenței în școli: sancțiuni graduale, de la mustrare la exmatriculare
Craiova găzduiește un nou concurs de gimnastică aerobică, cu intrare liberă pentru public