4 Aprilie 2022 publicat în Spiritualitate 12 share-uri

Pentru voi, câteva dintre nestematele înțelepte ale părintelui profesor Dumitru Stăniloaie, vorbe cu duh despre Dumnezeu, rugăciune, timp, iubire și iubirea de celălalt.

Dumitru Stăniloaie (1903-1993), profesor universitar, om de cultură, preot și teolog român, specializat și în dogmatică, ne-a lăsat o moștenire impresionantă a cuvintelor și ne-a împărtășit din tainele inimii sale și din viziunea sa asupra lui Dumnezeu și a omului. În această perioada sfântă a postului Paștelui, să ne înălțăm mai mult inimile către cer căutând pacea sufletului și în jurul nostru. Pentru voi, câteva dintre nestematele înțelepte ale părintelui Dumitru Stăniloaie, vorbe cu duh despre Dumnezeu, rugăciune, timp, iubire și iubirea de celălalt.

Întâlnirea cu Dumnezeu

1. “L-am căutat pe Dumnezeu în oamenii din satul meu, apoi în cărți, în idei și în simboluri. Dar aceasta nu-mi dădea nici pace și nici dragoste. Într-o zi am descoperit în scrierile Sfinților Părinți ai Bisericii că este posibil să-L întâlnești pe Dumnezeu cu adevărat în rugăciune.

Atunci, cu multă răbdare, m-am așezat pe treaba. Astfel, am înțeles, puțin câte puțin că Dumnezeu este aproape, că mă iubește și că, lăsându-mă umplut de iubirea Lui, inima mea se va deschide celorlalți. Am înțeles că iubirea este comuniune cu Dumnezeu și cu cel de lângă tine. Și că fără această comuniune lumea nu este decât tristețe, rușine, dezolare, masacre. Numai dacă va voi să trăiască în această iubire, lumea va cunoaște viața veșnică.” (Dumitru Stăniloae, Marc-Antoine Costa de Beauregard, "Mica dogmatică vorbită. Dialoguri la Cernica", Editura Deisis, 2000, p. 219)

2. "Nimeni nu-şi poate da seama cât de mult valoarează el pentru altul, dar îşi dă seama cât valorează altul pentru el."

3. “Nu există om anațional. Nici măcar Adam n-a fost anațional, ci a vorbit o limbă, a avut o anumită mentalitate, o anumită construcție psihică și trupească.”

4. “Cât timp consider lumea că fiind exclusiv a mea, ea îmi rămâne străină. Când lucrurile nu-mi aparțin numai mie, ci și altor persoane, eu mă eliberez din închisoarea propriei mele subiectivități.”

5. “Cel mai frumos şi mai convingător discurs despre dragoste este îmbrăţişarea.”

Foto: Christin Lola /Shutterstock

6. “Timpul înseamnă pentru Dumnezeu durata aşteptării între bătaia Sa la poartă şi fapta noastră de a deschide. (…)Timpul este distanţa dintre chemarea lui Dumnezeu şi răspunsul tău.”

7. "Îmi eşti necesar pentru a înlocui grijă de mine cu grijă de tine, pentru a te pune în locul eului meu. Atât de intim îmi devii, atât de una cu mine, atât de mult te atrag în centrul existenţei mele, încât îmi substitui eul meu."

8. "Milostenia şi iubirea de ceilalţi produc lumină în propriul suflet şi astfel în cunoașterea tainelor lui Dumnezeu. O viaţă pur individuală este oarbă și atee. Am pierdut umanitatea pentru că am devenit solitari. Dar rugăciunea pentru celălalt trebuie făcută în aşa fel ca să poți să simţi durerea lui ca pe propria ta durere. Prin aceasta te înfăţişezi lui Dumnezeu purtându-l pe celălalt în tine şi poţi să te apropii de Dumnezeu. Dumnezeu nu poate fi întâlnit decât în iubirea față de celălalt care merge pană la însuşirea durerii lui de către tine, căci dacă Dumnezeu este iubire, el nu poate fi trăit decât în starea ta de iubire faţă de celălalt."

9. "Rugăciunea îl eliberează pe om, îl degajă de natura exterioară şi de sine însuşi. În acest fel, ea ţine sufletul deschis către Dumnezeu ca Persoană. Cel ce nu se roagă rămâne rob, închis în mecanismul complex al naturii exterioare şi al înclinaţiilor patimilor sale, care îl domină pe om mai mult decât o face natura."

10. "Iubirea este înrudirea omului cu Dumnezeu. Ea uneşte la maxim persoanele umane fără să le confunde. În iubire se arată plenitudinea existenţei."

Foto fr si main: tasha0102 /Shutterstock


Garbo - Arta de a trăi frumos!

Abonează-te pe


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri