Doi ani de stat acasa inseamna mult, pentru mine, fiindca eu ma descurc mai bine intr-un mediu cu provocari decat intr-un mediu caldut si linistit (acasa). Acasa nu stiu de ce mi-a fost atat de greu sa citesc o carte sau sa invat o limba straina, intr-un an de cand sunt in concediu. Teoretic, aveam timp sa fac si asta, printre pampersi, gatit si curatenie, dar practic m-am complacut intr-o stare de gratie. Functionez mai ciudat, sau nu… perioada mea de glorie a fost pe la sfarsitul facultatii, cand munceam full-time, mi-am scris licenta in mare parte pe ultima suta de metri, mi-am luat toate examenele si 10 la licenta, fara sa-mi iau concediu de la serviciu. A fost greu, dar mi-a placut si m-am descurcat onorabil.
Acum am impresia ca, dupa ce ma intorc la serviciu, nu numai ca voi avea timp sa ma joc cu Eva, sa ii arat ca o iubesc si mai mult decat ieri, ba chiar o sa pot sa ii fac si prajituri bune, sa mai fac si curat prin casa, sa citesc macar juma’ de ora seara dintr-o carte si sa iesim in locuri dragute in week-end. Deocamdata asa imi imaginez viitorul, totul depinde de cum o sa ne gestionam resursele de care dispunem – timp, energie, bani. Motivatie pentru reusita avem, iar motivatia noastra se numeste Eva.
In privinta banilor, nu prea sunt de acord cu Menaru, care spune ca "intorcandu-ne la serviciu castigam mai multi bani decat indemnizatia aia, deci aportul la bugetul familiei, pentru cresterea copilului e mai mare". Din pacate, sunt foarte realista, nu ma intorc la serviciu in ideea ca asa o sa pot contribui cu mai multi bani la bugetul familiei. Ba chiar dimpotriva – vor fi mai putini bani in total. Chiar daca indemnizatia de la stat era mica (de cand cu criza, mai putin de 70% din salariu), dupa ce ma intorc la serviciu vor fi si mai putini bani, fiindca nu pot sa platesc bona cu 30% din salariul meu la 10 ore de stat cu copilul pe zi, pentru ca situatia noastra financiara sa ramana la fel.
Singurătatea doare! Tu o poți vindeca! Campanie pentru susținerea nevoilor urgente ale vârstnicilor din România
”Nu mă lăsa să mor” - o poveste de ficțiune despre realitatea dureroasă a singurătății, din 5 decembrie în cinematografe
O joacă a unui tânăr român a dus la reinventarea sistemului de returnare a ambalajelor
McHappy Day 2025®: când faptele bune țin familiile împreună