Educata sa nu incurajez polemica, sa imbratisez discretia, simt nevoia astazi sa zbier fara menajamente, aruncand in fata toate frustrarile pe care le-am adunat cunoscand realitatea atator oameni , dar si pe a celor ce stau cu bratele incrucisate in fata alegerii ce le sta in putere pentru binele altora, alegerea viata sau moarte?.

Romani ce au nevoie urgenta de un transplant, copii, tineri sau varstnici cu tumori cerebrale, leucemie sau alte boli grave galopante, oameni care nu pot beneficia de tratament in Romania si care nu stiu ca exista acel Ordin 50/2004 care le permite sa obtina bani de la stat pentru operatii in clinici din strainatate, desi e dreptul lor, dreptul la ultima farama de viata. De ce nu se stie de un asemenea ordin vital, asa cum nu se cunostea mai nimic odinioara despre formularul E112? De ce un Ordin al Ministrului Sanatatii intocmit pentru a salva vieti exista astazi intr-o forma care, in atatea cazuri, din pricina birocratiei, a lipsei impunerii de termene de rezolvare precise, a lipsei de pricepere si vointa din partea multor functionari din Directiile de Sanatate Publica si din Minister, devine un Ordin al mortii?

Am inteles ca nu pot sta pe margine. Ca trebuie sa merg pana departe pentru a schimba o lege prost intocmita, care trimite oamenii la moarte. Ca trebuie apoi sa facem cunoscuta aceasta noua lege.

Solicitam Ministerului Sanatatii:

1. modificarea Ordinului 50/2004, ce ar trebui sa trimita pacienti la tratament si la vindecare in strainatate, in situatia incapacitatii sistemului medical romanesc de a le oferi solutii in tara lor.
Vrem un pachet legislativ care sa contina termene precise pentru rezolvarea prioritara a acestor dosare si sanctiuni severe pentru nerespectarea lor.
Pentru ca Moartea este implacabila si are termene precise!
2. Transparenta acestei proceduri – punerea ei pe site ul Ministerului Sanatatii astfel incat orice om nefericit care ajunge in aceasta situatie sa stie exact ce pasi sa urmeze.

Cerem:

1. termene precise pentru fiecare pas pe care dosarul trebuie sa il urmeze.
Aceste termene lipsesc cu desavarsire in ordinul in vigoare.

2. sanctiuni clare pentru nerespectarea termenelor. Nu exista asemenea sanctiuni in prezent, nimeni nu raspunde pentru intarzieri care pe pacienti ii costa viata. Daca esti bolnav de leucemie, cum e posibil sa ti se aprobe dosarul dupa 2 ani de la depunere?!?

3. facilitati care sa usureze drumul acestor dosare:

• posibilitatea ca pacientul sa corespondeze cu clinicile desemnate de Comisia Medicala ajutand rapiditatea demersului, si nu neaparat doar functionarii Directiei de Sanatate Publica sa poata face acest lucru, pentru ca ei intarzie mult dosarele - nu cunosc limbi straine, refuza sa verifice prin telefon de ce ofertele intarzie, nu stiu cu totii sa foloseasca corespondenta prin email si utilizeaza doar faxul, nu verifica autenticitatea la zi a unor contacte mai vechi etc.
• negocieri ale Ministerului Sanatatii cu clinici de specialitate din strainatate pentru a obtine oferte de pret mai mici si pentru a primi raspuns rapid la solicitarea de trimitere a pacientilor in strainatate
• baza de date cu clinici care sa se afle la Minister (comisiile medicale nu stiu intotdeauna 3 clinici pe care sa le recomande pacientului si asta inseamna pierdere de timp, iar timpul este vital pentru cei cu boli galopante)
• introducerea unui formular clar pentru cererile de oferta catre clinicile din strainatate, astfel incat sa existe oferte unitare de la clinici din afara, pentru a nu se compara mere cu pere (unele clinici comunica doar pretul interventiei, altele includ si pretul tratamentelor pre sau post operatorii etc)
• singurul criteriu de prioritizare a dosarelor trebuie sa ramana “urgenta medicala” si nu, de pilda, gradul de reinsertie sociala; cu totii avem dreptul la viata, indiferent de potentialul nostru in campul muncii.


Garbo - Arta de a trăi frumos!

Abonează-te pe

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri