Profesorul Petruț Rizea, cadru didactic la Școala Gimnazială „Sfântul Calinic de la Cernica” și absolvent al Facultății de Psihologie din cadrul Universității din București, atrage atenția asupra unei probleme pe care o consideră esențială pentru sănătatea sistemului de învățământ: delimitarea clară dintre instrumentele de serviciu și bunurile personale ale angajaților din educație.
Când bunul personal devine, informal, instrument de serviciu
Telefonul este cumpărat de profesor, abonamentul este plătit tot de el, iar numărul îi aparține. Aplicațiile instalate pe dispozitiv coexistă cu documente, fotografii și conversații care țin strict de viața privată. Cu toate acestea, în multe școli s-a format o practică tacită prin care aceste resurse personale ajung să fie puse, integral, la dispoziția activității profesionale, fără ca această schimbare să fie însoțită de reguli clare.
Rizea propune o soluție simplă: dacă telefonul este considerat un instrument necesar pentru desfășurarea activității didactice, atunci angajatorul ar trebui să fie cel care îl asigură, fie printr-un telefon de serviciu, fie printr-un număr profesional dedicat.
Nevoia unor reguli instituționale privind comunicarea
Potrivit profesorului, nu este suficient să se afirme că „profesorul trebuie să comunice”. Este necesar să se stabilească, la nivel instituțional, prin ce canal se face această comunicare, în ce interval orar, pentru ce tipuri de situații și care sunt limitele ei. Astfel de reguli ar trebui să acopere și situațiile din afara programului, din zilele de repaus sau din vacanțe, precum și criteriile care justifică o comunicare urgentă.
În lipsa unor asemenea reglementări, se creează, spune Rizea, o confuzie între posibilitatea tehnică de a contacta un profesor și obligația profesională a acestuia de a fi disponibil oricând. Faptul că un cadru didactic poate primi un mesaj seara târziu nu înseamnă că acel interval face parte din programul său de lucru, iar faptul că și-a oferit numărul personal din bunăvoință nu ar trebui să devină o obligație permanentă.
Digitalizarea școlii și costurile transferate către profesori
Problema depășește relația cu părinții, subliniază autorul. Cadrele didactice folosesc frecvent propriile telefoane, laptopuri și conexiuni la internet pentru grupuri profesionale, comunicare administrativă, accesarea platformelor educaționale și organizarea activităților zilnice. Digitalizarea din educație s-a realizat, în multe cazuri, prin transferarea discretă a costurilor și a infrastructurii către angajat.
Profesorul Petruț Rizea precizează că nu pledează pentru eliminarea comunicării dintre școală și familie, ci pentru tratarea ei ca activitate profesională propriu-zisă, cu un canal dedicat, un program stabilit și limite clare. Concluzia sa este directă: dacă telefonul este considerat indispensabil pentru exercitarea profesiei didactice, atunci responsabilitatea de a-l asigura revine angajatorului, nu profesorului.
Profesorul Petruț Rizea propune reguli clare pentru folosirea telefonului personal în activitatea didactică, argumentând că responsabilitatea instrumentelor de lucru trebuie să revină angajatorului, nu cadrelor didactice. Pentru că, în prezent, profesorii folosesc telefonul, abonamentul și internetul personal pentru sarcini profesionale, fără ca școala să pună la dispoziție instrumentele necesare acestei activități. Se creează confuzie între posibilitatea tehnică de a contacta un profesor oricând și obligația sa profesională de a fi disponibil, ceea ce poate afecta echilibrul dintre viața personală și cea profesională. Nu, dimpotrivă, consideră comunicarea necesară, dar susține că aceasta trebuie tratată ca activitate profesională reglementată, nu ca o extensie informală a disponibilității personale a profesorului.
Sursa foto: Facebook Prof. Petruț RizeaÎntrebări frecvente despre Profesori
1. De ce consideră profesorul Petruț Rizea că telefonul ar trebui asigurat de angajator?
2. Ce probleme apar în lipsa unor reguli clare de comunicare?
CampioMATE, mișcarea națională care atrage copiii în jocul matematicii, anunță câștigătorii Ediției 2026
Ziua Mondială a Profesorilor 2026: UNESCO cere salarii și condiții mai bune pentru profesori
Apel emoționant de la Ana Maria Brânză. Ce le cere profesorilor din România
3. Pledează autorul pentru eliminarea comunicării dintre școală și familie?
Mi-am făcut un obicei din a spune cele mai crude adevăruri în glume și metafore. Poate că uneori acestea par a fi ascunse în spatele unei formule sofisticate, dar, în esență, sunt simple. Acest lucru este valabil...

Ziua Mondială a Profesorilor 2026: UNESCO cere salarii și condiții mai bune pentru profesori
Peste 750 de posturi noi la 34 de creșe construite prin PNRR, scoase la concurs în acest an școlar
Treisprezece sportivi români de para-alpinism, pregătiți de start la Laval
Elevii cer consultare reală privind bursele sociale, în plin proces de dezbatere publică