de Corina Popa, lector dr. asociat la Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii de la Facultatea de Litere a Universității București și fondatoarea Şcolii de Gramatică
Cazul Ana Morodan mi-a amintit că ar trebui să fim mai atenți la nevoile emoționale ale copiilor, ale elevilor și ale studenților noștri. La rândul ei, educația emoțională ar trebui să aibă un rol-cheie în sistemul nostru de învățământ.
Nu vreau să mă gândesc că încă există copii pe care părinții îi mângâie doar când dorm de teama „să nu și-o ia în cap”. Nici profesori care spun „colega cum a putut și tu nu?”. Nici persoane publice care promovează bazaconii de tipul „există locul 1 sau nimic”, reviste care propun rețete ale fericirii sau modele de frumusețe. Cuvântul „succes” devine obsesiv și ajunge să nu mai aibă nicio legătură cu noi, ci cu validarea celor din jur. Purtată azi, mâine, poimâine, masca ne devine chip, dar unul surd față de tot ce are sufletul de spus. Un suflet paralizat de teama că poți fi „necorespunzător”, că dezamăgești, că cineva te poate vedea vulnerabil. Treptat, copiii de ieri devin adulții care etalează o viață de succes, indiferent că sunt sau nu înfrânți pe interior. Întâlnirile cu ei, cu dorințele lor reale adâncesc neîmplinirea de care caută să fugă prin comportamente adictive, prin obsesia posesiei materiale, prin preocuparea excesivă pentru propria imagine.
Lipsa educației emoționale poate transforma oamenii în monștri.
Citește continuarea pe www.educatieprivata.ro
Foto fr si main: sutadimages /Shutterstock
Caius Covrig își donează ziua și face apel la umanitate! Hai să facem echipă și să-l ajutăm pe Alin !
Ce își doresc gravidele din România pentru copiii lor. Psiholog: Resimt o responsabilitate imensă de a-și ști copilul în siguranță pe viitor
Irina, eleva de 10 ce vine zilnic la școală de la 15 kilometri distanță, își dorește ca într-o zi să fie studentă la Teatru
Inima Copiilor strânge 10.000 de promisiuni pentru extinderea secției de Cardiochirurgie de la Marie Curie