Studiu: Aproape jumătate dintre profesori spun că e nevoie de educație remedială post-pandemie și pe perioada verii. Calitatea vieții a scăzut pentru copii în pandemie 

CONTEXT

Potrivit ultimelor date EUROSTAT, riscul de sărăcie sau excluziune socială (venituri sub 60% din mediană, intensitate scăzută a muncii sau deprivare materială severă) a scăzut constant în rândul copiilor, până în 2020, când crește, astfel:

• Scade în populația generală, de la 31,2% (2019) la 30,4% (2020)
• Crește în rândul copiilor, de la 35,8% la 36,3%. Este primul an din ultimii 5 în care se înregistrează o creștere a riscului de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor (din 2016 până în 2019 a scăzut constant).

Deprivarea materială severă crește și ea ușor în populația generală, de la 14,5% la 15,2%, crește mai mult în rândul copiilor, de la 17,7% la 21,4% și crește masiv în rândul copiilor mici (sub 6 ani), de la 16% la 22%.

Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice. 4 stiluri de dans pe care sa le dansezi in primăvara aceasta la Arthur Murray Bucharest Cazurile de depresie cresc dramatic la copiii cu vârsta între 11 și 14 ani și la adolescenți (Anchetă) Ai grijă întotdeauna de mâinile care te-au crescut

Deprivarea materială în sfera alimentară (inabilitatea de a-și permite, măcar o dată la două zile, o masă cu carne, pește sau proteină echivalentă) evoluează absolut dramatic, mai ales în cazul familiilor cu copii: a crescut de la 9,1% la 11,9% în cazul familiilor formate din doi adulți și doi copii și de la 18,9% la 30% în cazul familiilor monoparentale.

Totodată, Eurostat arată că rata de părăsire timpurie a școlii a crescut de la 15,3% (2019) la 15,6% (2020). Este primul an, din 2015, în care România înregistrează o creștere a acestui indicator. Astfel, țara noastră s-a îndepărtat și mai mult de ținta pe care își asumase să o atingă până în anul 2020 (11.3%).

În același timp, a scăzut rata de participare la servicii de îngrijire și educație pentru copilăria timpurie. În cazul serviciilor cu program redus (1-29 de ore pe săptămână), scăderea este de la 63,3% la 48,4% în cazul copiilor cu vârsta între 3 și 6 ani și de la 13,1% la 6,2% în cazul copiilor sub 3 ani. În cazul serviciilor cu durată prelungită (peste 30 de ore/săptămână), scăderea este de la 11,5% la 11% în cazul copiilor între 3 și 6 ani și de la 1% la 0,6% în cazul copiilor cu vârsta sub 3 ani.

6 proiecte pentru elevi încep în luna mai în București. Cursuri gratuite de înot și un târg educațional, printre acestea 5 Măști pentru un păr mai sănătos, mai bogat și mai strălucitor

Închiderea școlilor a accentuat clivajele educaționale

Închiderea școlilor în contextul pandemiei de Covid-19 a adâncit inegalitățile dintre copii și a îngreunat sau chiar a împiedicat accesul la educație pentru peste 600.000 de copii, care nu au avut acces la școala online, după decizia de închidere a școlilor[1].

În acest context, pentru scăderea riscului de părăsire timpurie a școlii, autoritățile au dispus recent măsuri de educație remedială, prin intermediul programului național pilot de tip „Școala după școală“, care s-a desfășurat începând cu semestrul II al anului școlar 2020-2021. Consultarea a peste 620 de cadre didactice realizată de Salvați Copiii, în luna martie, cu privire la necesitatea programului a relevat:

• Peste 85% dintre cadrele didactice care au completat sondajul apreciază că elevii lor necesită intervenții de educație remedială.
• În ceea ce privește motivele care au condus la nevoia de educație remedială (întrebare cu răspuns multiplu), peste o treime (37,5%%) dintre cadrele didactice au indicat lipsa accesului sau accesul deficitar la educația online. Rezultatele nesatisfăcătoare obținute de unii elevi în cursul primului semestru sau la evaluările inițiale de la începutul celui de-al doilea semestru au fost indicate de peste jumătate (51%) dintre profesori, în timp ce neîncheierea situației școlare apare ca motiv indicat de 28% dintre respondenți.
• În ceea ce privește selecția elevilor care urmează să beneficieze de programul pilot ”Școala după Școală”, 31,41% dintre profesorii respondenți consideră că nu toți elevii care au nevoie de activități remediale vor putea beneficia de intervențiile de sprijin, iar cea mai mare parte a cadrelor didactice (49,84%) apreciază că procedura elaborată de Ministerul Educației va asigura acces pentru toți elevii care au nevoie de educație remedială.
• Demersurile prevăzute în sarcina unităților de învățământ sunt considerate de 47,44% dintre respondenți ca fiind dificile (24,68% le consideră excesiv de birocratice, iar 22,76% relativ complicate, putând genera riscul unor întârzieri); doar 34,46% dintre respondenți le apreciază ca fiind adecvate și putând fi parcurse de orice școală.
• Peste jumătate (53%) dintre profesori apreciază că numărul de ore prevăzut de proiectul pilot, 20 ore/lună, nu acoperă sau acoperă doar parțial nevoile elevilor aflați în situația de a necesita aceste intervenții.

Foto fr si main: De la sakkmesterke /Shutterstock

---

---