ghid pentru o viaţă împlinită

ONG-urile de mediu solicita Ministerului Energiei sa schimbe strategia dăunătoare pentru oameni și natură

WWF împreună cu mai multe organizații de mediu din România trag un semnal de alarmă solicitând revizuirea urgentă a Strategiei Energetice și schimbarea viziunii strategice pentru țara noastră.

Ghid complet pentru a face cadoul potrivit pentru fiecare ocazie și persoană

Treaba e că, într-adevăr, e foarte greu să ne hotărâm ce cadou să oferim cuiva. În ce buget... Vezi ofertele


Strategia Energetică 2018 - 2030 cu perspectiva anului 2050 publicată de Ministerul Energiei nu respectă angajamentele europene, promovând un mix energetic bazat pe combustibili fosili și energie nucleară. De asemenea, potențialul României pentru energie regenerabilă sustenabilă este neglijat.

Schimbările climatice și pierderea biodiversității într-un ritm alarmant  reprezintă provocări fără precedent în istoria omenirii, care necesită o implicare fără precedent. Strategia Energetică națională pentru 2030, cu perspectiva anului 2050, trebuie să contureze scenariile optime pentru eliminarea cărbunelui din sectorul energetic. Doar așa se poate face o tranziție reală către un sistem eficient bazat pe 100% energie din surse regenerabile sustenabile până la mijlocul acestui secol. În plus, trebuie eliminate proiectele hidroenergetice care au un impact major asupra biodiversității și investițiile-mamut în noi unități nucleare, cu analiza și valorificarea exclusiv a surselor sustenabile de biomasă și creșterea capacității de stocare a gazelor cu efect de seră prin soluții ecologice.

Foto: Pexels

ONG-uri: Este eliminată astfel orice posibilitate de încurajare financiară a surselor sustenabile de energie regenerabilă

Noua versiune a Strategiei Energetice își propune continuarea abordării de până în prezent în privința mixului energetic. Este eliminată astfel orice posibilitate de încurajare financiară a surselor sustenabile de energie regenerabilă, cum ar fi energia solară. Pentru a atinge țintele climatice vizate de Uniunea Europeană, asigurarea necesarului de energie exclusiv din surse regenerabile în perspectiva anului 2050 este obligatorie. Dar traseul până la 100% energie regenerabilă nu este descris în Strategie și nici măcar urmărit să fie atins. Mai mult, producția distribuită de energie (energia injectată de prosumatori) este limitată, contrar curentului european, la 750 de MW instalați în anul 2030. Nu sunt prioritizate nici investițiile în modernizarea rețelei pentru a permite preluarea și distribuția energie din sursele regenerabile de energie. Nu în ultimul rând, parcurile de regenerabile ar urma să fie dezvoltate abia după 2025, România pierzând astfel ani buni în care are putea avansa în acest domeniu.
În modul propus acum, energia hidroelectrică nu ia în calcul conservarea habitatelor de apă

În ceea ce privește hidroenergia, în loc să evite distrugerera ultimelor sectoare de râuri naturale din România, prioritizând retehnologizarea infrastructurilor existente, Strategia susține construcții hidroenergetice noi cu impact semnificativ de mediu și social. Un exemplu în acest sens îl constituie Hidrocentrala de la Turnu-Măgurele-Nicopole. Aceste infrastructuri fragmentează râuri, distrug zonele umede, împiedică migrația peștilor și transferul de sedimentele, provocând eroziunea malurilor râurilor și amenințând numeroase specii care depind de aceste ecosisteme.

În modul propus acum, energia hidroelectrică nu ia în calcul obiectivele de conservare a habitatelor de apă dulce protejate prin legislația europeană -  Directivele Natura 2000 și Directiva Cadru Apă, așa cum în mod eronat se menționează în Strategie. Se propune o etapizare pentru remedierea problemelor legate de conectivitatea și debitele râurilor până în anul 2030 deși, conform Directivei Cadru Apă, acestea ar fi trebuit remediate până în 2015 sau, în cazuri excepționale, până cel mai târziu în 2027.

Biomasa trebuie definită clar, pentru a evita pierderea accelerată a pădurilor

Strategia încurajează totodată producerea energiei folosind biomasa și implicit cultivarea plantelor energetice sau utilizarea masei lemnoase. Fără o definiție clară a biomasei ca sursă de energie regenerabilă, utilizarea acesteia ar putea accelera pierderea pădurilor prin transformarea masei lemnoase în peleți. Astfel, energia produsă din surse de biomasă riscă să nu îndeplinească țintele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră asumate, ci din contră, să contribuie la exacerbarea unor probleme sociale și de mediu deja existente.

Combustibili fosili și proiectele noi de energie nucleară trebuie înlocuite cu tehnologii mai puțin riscante și mai potrivite pentru un viitor al sectorului energetic român. Raportul special  de luna trecută al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) arată că, pentru îndeplinirea obiectivului de menținere a creșterii temperaturii globale sub 1.5 o C față de nivelurile preindustriale, este necesară o eliminare treptată a cărbunelui până în 2030 în Europa. România nu pare să aibă însă un plan în acest sens. În Strategia propusă se anticipează o scădere minoră a contribuției cărbunelui la mixul energetic până în 2030, urmând ca din acel moment să rămână constantă până în 2050.

În ceea ce privește energia nucleară, Strategia promovează proiectul de construire a Unităților 3 și 4 de la Cernavodă, deși acesta este contestat de experți energeticieni și economiști deopotrivă. Exploatarea proiectului în cauză este condiționată de angajarea întregii societăți – a tuturor categoriilor de consumatori - în susținerea financiară a acestui proiect-mamut, timp de minim 30 de ani, adică întreaga perioadă de operare. Mai mult, odată cu dublarea numărului de reactoare, cresc proporțional riscurile nucleare asociate, fiind necesare soluții pentru gestionarea unor cantități duble de deșeuri radioactive și combustibil ars. Și asta în condițiile în care este cunoscut faptul că încă nu există soluții tehnice reale pentru stocarea permanentă a acestor elemente.

ONG-urile de mediu din România - WWF România, Greenpeace România, 2Celsius, Bankwatch România, Federația Coaliția Natura 2000, Terra Mileniul III au solicitat revizuirea proiectului de Strategie Energetică și dezvoltarea unei noi viziuni de dezvoltare energetică a României, printr-o scrisoare comună și un document de poziție trimise atât autorităților din România, cât și Comisiei Europene.

Foto homepage: Pexels

Aboneaza-te la Garbo sau conecteaza-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului ONG-urile de mediu solicita Ministerului Energiei sa schimbe strategia dăunătoare pentru oameni și natură.


Iţi place să scrii?

Daca iti place sa scrii, trimite-ne pe adresa office@garbo.ro articolele tale.
Cele mai bune dintre ele vor fi publicate.