În România, fiecare nou-născut este testat în prezent pentru doar trei afecţiuni prin programul naţional de screening neonatal, în timp ce alte state europene verifică zeci de boli metabolice şi genetice încă din primele zile de viaţă. Un proiect de act normativ care propune extinderea acestui screening de la 3 la 19 afecţiuni se află în prezent în aşteptarea reluării procedurilor administrative necesare pentru a putea fi adoptat.
Ce presupune extinderea screeningului neonatal
Screeningul neonatal reprezintă un instrument esenţial de prevenţie, permiţând depistarea precoce a unor afecţiuni metabolice şi genetice grave, adesea asimptomatice la naştere, dar care pot avea consecinţe severe dacă nu sunt tratate din timp. Diagnosticarea rapidă face diferenţa între o intervenţie terapeutică eficientă şi complicaţii ce pot fi evitate complet printr-un tratament administrat la momentul potrivit.
Proiectul de act normativ vizează extinderea numărului de afecţiuni testate de la cele trei actuale — fenilcetonurie, hipotiroidism congenital şi fibroză chistică — la 19 boli metabolice şi genetice, aliniind astfel România la standardele multor alte state europene care testează un spectru mult mai larg de afecţiuni încă din maternitate.
Un proces care așteaptă un guvern cu puteri depline
Potrivit unui răspuns transmis de Ministerul Sănătăţii, procedura de avizare interministerială a proiectului va fi reluată după învestirea unui guvern cu puteri depline. Este o etapă administrativă necesară înainte ca actul normativ să poată fi adoptat şi implementat la nivel naţional.
Specialiştii din domeniul medical şi asociaţiile de pacienţi susţin de mai mult timp necesitatea acestei extinderi, subliniind că un screening mai amplu ar putea preveni suferinţe îndelungate pentru mii de familii şi ar alinia România la bunele practici internaţionale în materie de sănătate publică. Extinderea programului este văzută ca o investiţie directă în sănătatea generaţiilor viitoare, cu beneficii pe termen lung atât pentru copii, cât şi pentru sistemul medical, prin depistarea din timp a unor afecţiuni care altfel ar putea fi identificate abia atunci când simptomele devin evidente, uneori prea târziu pentru un tratament optim.
Ce înseamnă acest pas pentru viitor
Deşi procesul birocratic încă durează, existenţa unui proiect concret de extindere a screeningului neonatal reprezintă un semnal pozitiv pentru sistemul medical românesc. Adoptarea sa ar putea reprezenta un moment de cotitură pentru sănătatea publică, oferind fiecărui nou-născut şanse mai mari de a beneficia de diagnostic precoce şi tratament la timp. În prezent, screeningul neonatal din România testează trei afecțiuni: fenilcetonuria, hipotiroidismul congenital și fibroza chistică. Proiectul de act normativ propune extinderea screeningului neonatal la 19 afecțiuni metabolice și genetice grave. Depistarea precoce a unor afecțiuni metabolice și genetice permite tratament la timp, prevenind complicații severe și oferind copiilor șanse mai mari la o dezvoltare sănătoasă.Întrebări frecvente despre Screening Neonatal
1. Pentru ce afecțiuni este testat în prezent un nou-născut în România?
2. Câte afecțiuni ar urma să fie testate după extinderea programului?
Ce se întâmplă la o consultație ginecologică și cât durează
Diabetul și sănătatea ficatului: care sunt riscurile interconectate
Ce afecțiuni poți preveni printr-un control anual?
3. De ce este important screeningul neonatal extins?
Parcursul meu profesional și construirea adultului de azi au două mari crezuri comune. Cred aprig și de neclintit în puterea cuvântului scris și în valoarea intrinsecă a fiecărui om. Acest lucru m-a determinat să...
Directorul unei școli din Nepal a salvat aproape 900 de elevi cu câteva minute înainte de viitură
Elevii români au cucerit nouă medalii la Olimpiada Internațională Științele Pământului
Un profesor cere reguli clare privind folosirea telefonului personal în activitatea didactică
97 de școli vor primi fonduri pentru grupuri sanitare moderne, pentru a elimina toaletele din curte