Dintre toate formele de cancer existente, cel de sân este cunoscut ca fiind cel mai comun la nivel european. Anul trecut au fost depistate peste 570.000 de noi cazuri pe continent, iar numărul morților cauzate de această boală trecuse de 355.000. Am stat de vorbă cu Dr. Jumuga Cristian, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în chirurgie oncologică genito-mamară în cadrul Royal Hospital, despre simptomele cancerului de sân și care sunt cele mai eficiente modalități de depistare a bolii.

În 2020, conform Globocan România, au fost depistate peste 12.000 de cazuri de cancer mamar. Este al doilea cel mai comun cancer de la noi din țară, fiind depășit în statistici doar de cel de plămân, la diferență de câteva zeci de cazuri. Această boală a dus la moartea a peste 3.900 de femei anul trecut. Conform statisticilor, România se află totuși în rândul țărilor care au o rată de supraviețuire peste medie când vine vorba despre lupta cu această boală. Este și unul dintre cancerele care oferă foarte puține simptome în perioada de debut:

Pacientele ar trebui să știe că în perioada inițială, cancerul la sân este asimptomatic. Boala poate fi diagnosticată în această etapă numai dacă pacientele se prezintă la evaluarea de rutină pentru screening. Atunci când boala începe să se manifeste clinic, de departe cea mai frecventă modificare este reprezentată de apariția unui nodul la nivelul unuia dintre sâni. Practic, pacienta sesizează întâmplător apariția unui nodul dur, de regulă nedureros, care persistă în timp și care are tendința să evolueze”, explică Dr. Jumuga Cristian. Alte simptome ce pot fi întâmpinate sunt: retracția pielii din jurul sânilor, retracția mamelonului, modificări de formă sau dimensiuni ale sânului, înroșirea sânului sau scurgeri ale mameloanelor.

Retail jobs

1 din 11 femei vor face cancer de sân, spune Comisia Europeană

Conform datelor publicate de Comisia Europeană, se consideră că 1 din 11 femei de pe glob vor dezvolta o formă de cancer de sân înainte de vârsta de 74 de ani. În România, spre exemplu, vârsta medie la care o pacientă este diagnosticată cu o astfel de boală este 65 de ani. Se cunoaște că una dintre cele mai importante cauze ale cancerului mamar este îmbătrânirea:

Cu cât o pacientă înaintează în vârstă cu atât are un risc mai mare de a dezvolta cancer la sân. Printre cei mai importanți factori de risc care se corelează cu apariția bolii mai sunt: prezența anumitor mutații genetice (cele mai cunoscute fiind BRCA1 și BRCA2), istoricul personal de cancer la sân (dacă o pacientă a fost diagnosticată anterior cu cancer la sân, are un risc crescut de a dezvolta un nou cancer mamar, fără legătură cu prima tumoră), istoricul personal de leziuni precanceroase ale sânului sau radioterapia toracică”, completează specialistul Royal Hospital.

Citeste si:
Efectul de pendul: Între online și interacțiunea reală
Efectul de pendul: Între...

Pe de altă parte, există și o serie de factori de risc care au fost asociați cu apariția cancerului mamar. Conform International Agency for Research on Cancer, între 25% și 33% din totalul cazurilor depistate au ca sursă obezitatea sau lipsa activităților fizice. Alte studii au găsit ca factori de risc pentru această boală și consumul de alcool, de tutun sau folosirea contraceptivelor (femeile care trec printr-un tratament oral contraceptiv au de la 15 până la 25% mai multe șanse a de dezvolta cancer mamar, conform Million Women Study).

Este dovedit faptul că pacientele care adoptă un stil de viață sănătos au un risc mai mic de a dezvolta cancer mamar. Astfel pacientele active, care practică diverse activități sportive, cu dietă sănătoasă cu mai puține grăsimi, care își mențin o greutate în limitele normale, care nu consumă alcool, au un risc mai scăzut de cancer la sân”, precizează Dr. Cristian Jumuga.

Care sunt principalele metode de prevenție?

În primul rând, specialiștii recomandă autoexaminarea sânilor: „Este o metodă simplă, facilă, prin care pacientele pot sesiza apariția unor modificări de alarmă ceea ce va permite diagnosticul precoce de cancer la sân”. Pe de altă parte, există mai multe analize prin care pacienta poate trece: ecografie, sonoelastografia mamară, mamografia și rezonanța magnetică nucleară – RMN-ul.

Ele sunt complementare, «se ajută» una pe cealaltă și în niciun caz nu există o concurență între ele ci reprezintă cele mai importante metode imagistice de evaluare a sânilor, care permit diagnosticarea pacientei”, ne transmite Dr. Jumuga. „Ecografia mamară însoțită de elastografie este o metodă larg răspândită de examinare a sânilor, fiind în prezent foarte accesibilă. Pentru mine ca și clinician aproape că nu concep să evaluez clinic sânii fără să apelez și la ecografie. Este metoda imagistică de elecție la femeile cu vârsta sub 40 ani, precum și la femeile gravide sau care alăptează, completează aproape întotdeauna mamografia la femeile de peste 40 de ani, este principala metodă care ghidează puncția biopsie mamară.

Principala tehnică imagistică de evaluare a sânilor pentru femeile de peste 40 de ani este mamografia bilaterală cu tomosinteză (3D). În rândul acestei categorii demografice este cea mai utilizată metodă pentru screening-ul cancerului mamar. Totodată, Dr. Cristian Jumuga ne-a transmis că RMN-ul nu este o metodă uzuală, de prima intentie, in explorarea a sânilor: „Este rezervată în general cazurilor discordante în care după mamografie și ecografie diagnosticul este încă neclar. De asemenea, este o metodă foarte bună pentru a aprecia extensia bolii canceroase la nivelul sânului.


Din echipa Garbo fac parte încă de la vârsta primelor mele angajări. Aici am „crescut”, am prins aripi de jurnalist și am căpătat o experiență bogată și mai ales frumoasă. Ca orice om ce scrie, amprenta credințelor...

Abonează-te pe


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri