, 30 August 2021 publicat în Sanatate 62 share-uri

Sunt zile în care, atât la locul de muncă, cât și în viața personală, nu reușim să ne mobilizăm pentru a duce la final activitățile pe care le avem în plan. O zi pierdută nu este neapărat un factor de îngrijorare, dar când acest fenomen se întinde pe perioade mai lungi, timp în care avem senzația că nu mai reușim să atingem nicio țintă, este timpul să ne punem serios problema dacă nu trecem printr-o stare de epuizare. Stare cunoscută drept sindromul burnout.

Cunoscut în literatura de specialitate și ca sindromul arderii complete, sindromul burnout constă în epuizare fizică, emoțională și mentală cauzată de expunerea excesivă și prelungită la situații stresante. Scenariul prin care ajungem în această criză ține de mai multe cauze, externe și interne. Printre cele externe se numără volumul mare de muncă, suprasolicitare, mediul de lucru dificil sau lipsa suportului familial. Printre cauzele interne se numără dorința obsesivă de perfecțiune, rezistență scăzută la stres, lipsa încrederii în sine sau odihna insuficientă.

Psihoterapeutul Irina Ciureanu, specialist al clinicii Bellanima, explică care sunt factorii care determină apariția sindromului:

Timp de zeci de ani, sindromul burnout nu și-a găsit locul în clasificările oficiale; cu toate acestea, în 2019, WHO (World Health Organisation) propune includerea sindromului burnout în ICD 11 și îl conceptualizează ca pe un fenomen ocupațional, ca rezultat al stresului ”cronic” de la locul de muncă și care nu a fost gestionat cu succes. Astfel, se face un pas important pentru a plasa fenomenul în zona organizațională și nu neapărat în alte zone ale vieții personale, ceea ce aduce mai multă responsabilizare companiilor în protejarea angajaților și în crearea unor politici de “siguranță psihologică” pentru angajați.

O întrebare și mai potrivită ar fi: “Ce fac companiile pentru a crea o strategie de prevenție a sindromului burnout?”. În acest sens, un sondaj Gallup din 2018 realizat pe 7500 de persoane identifică 5 motive pentru burnout, și anume:

  1. Tratamentul lipsit de corectitudine la locul de muncă;
  2. Volumul de muncă foarte ridicat;
  3. Lipsa clarității rolului;
  4. Lipsa comunicării și a suportului primit din partea superiorilor;
  5. Presiunea (deadline-uri strânse).

Factorii situaționali sunt acum considerați cei mai importanți, așadar schimbările concrete la nivelul jobului, al echipei sau la nivel organizațional sunt cel mai adesea necesare în abordarea situației.

La nivel individual, literatura de specialitate menționează, de asemenea, o serie de factori de risc:

  • identificarea într-o foarte mare măsură cu jobul, astfel încât linia de demarcație între viața personală și cea profesională este foarte subțire;
  • angajații încearcă să mulțumească mereu pe toată lumea;
  • o profesie în care se oferă serviciile celuilalt (în sistemul medical sau de învățământ, de exemplu);
  • pierderea controlului asupra muncii personale, asupra rezultatelor, asupra programului;
  • jobul este monoton;
  • recompensele intrinseci și extrinseci nu sunt pe măsura investiției angajatului;
  • relațiile cu ceilalți din organizație nu sunt foarte bune;
  • există diferențe de valori între organizație și angajat.

Victimele propriilor ambiții

Ca o concluzie în privința factorilor care determină apariția sindromului burnout, este rezultatul unor bune intenții lipsite de realism. Practic, când vrem să atingem ținte nerealist de înalte, sfârșim prin a ne epuiza energia și prin a ne pierde echilibrul interior.

Printre cele mai importante efecte ale acestui sindrom sunt pierderea interesului și a motivației la locul de muncă. Practic, se ajunge într-un cerc vicios în ceea ce privește viața profesională. Stresul de la muncă provoacă sindromul burnout, iar această stare generează la rândul ei dezinteres pentru locul de muncă. Se ajunge în situația în care activitățile nefinalizate se tot acumulează din cauza acestei legături nocive: stres - burnout.

Scenariul ideal este acela în care evităm să ajungem în această stare. Practic, să facem prevenție. Psihoterapeutul Irina Ciureanu, specialist în cadrul Centrului Medical Bellanima, spune care sunt cele mai bune practici prin care putem evita epuizarea totală:

Cel mai important este să observi ceea ce se întâmplă cu tine, sa fii conștient de ceea ce simți, de semnalele pe care ți le transmite corpul tău. Doar astfel poți începe să acționezi, încă de la primele simptome. Apoi, aș continua cu grija față de tine însuți, conectarea la propriile nevoi, autocompasiunea. Poate să te oprești și să-ți pui câteva întrebări:

  • Care sunt calitățile mele și cum le folosesc la locul de muncă?
  • Ce mă motivează?
  • Cât de mult pot munci?
  • Ce mă determină să muncesc peste măsură - ce doresc să obțin atât de mult?
  • Ce fel de organizații mi se potrivesc?
  • Cum pot să am mai mult control la job?
  • Ce anume din ceea ce fac este semnificativ?

Suportul social, prietenii de la locul de muncă și rețeaua de contacte sociale sunt de asemenea foarte importante. Dincolo de socializare, a avea colegi care îți plac și la care poți apela este un factor de suport, menționat mereu în studiile de specialitate.

Cum recunoaștem semnele sindromului burnout

Totuși, unii dintre noi vor ajunge în situația unei epuizări totale. Un studiu al Human Performance Development International realizat la începutul anului trecut arată faptul că 8% dintre angajații români se confruntau cu acest sindrom. Același studiu mai arăta faptul că 25% dintre angajații români erau în pragul burnout-ului. În cazul acesta, este important să fim atenți la stările noastre și să intervenim într-un stadiu incipient al crizei.

Psihoterapeutul Irina Ciureanu de la clinica Bellanima explică faptul că există trei mari categorii de simptome în cazul sindromului burnout, și anume:

  • epuizarea - lipsa energiei emoționale, oboseală, inclusiv probleme somatice (durere abdominală, de exemplu);
  • înstrăinarea de activitățile legate de muncă - angajații resimt atribuțiile pe care le au ca fiind stresante și încep să se îndepărteze de colegi, de activități, devenind poate mai cinici, mai rezervați și câteodată chiar indiferenți;
  • performanță redusă - sindromul burnout afectează activitățile zilnice ale oamenilor la muncă și acasă, remarcându-se semne precum scăderea nivelului de concentrare și apariția emoțiilor negative față de activitățile profesionale.

Practic, sindromul ne afectează atât viața profesională, cât și cea personală. Tocmai de aceea este nevoie ca odată detectate aceste semne în viața noastră să comunicăm familiei și prietenilor situația prin care trecem. Suportul lor va fi foarte important în recuperarea noastră. De asemenea, este important să apelăm și la sfatul unui specialist. Acest pas este important pentru că între burnout, depresie și anxietate este o graniță foarte fină. Psihoterapeutul Irina Ciureanu specialist în cadrul clinicii Bellanima, explică în ce constă evaluarea pentru depistarea sindromului burnout: “Specialiștii în sănătate psihică au propriile metode de a depista simptomele, fie că vorbim de diagnosticul pus de medicul psihiatru, fie de răspunsurile pe care psihologul clinician sau psihoterapeutul le află. În principiu vorbim de o evaluare structurată, de interviul clinic cu persoana în cauză, de propriile observații sau de teste specifice dacă este cazul. Un aspect important îl reprezintă diagnosticul diferențial, căci simptome similare pot fi generate și de anxietate, depresie, o boală somatică sau chiar de anumite medicamente. Avantajul în clinica noastră este faptul că se lucrează în echipă - de la medic psihiatru la psiholog clinician și psihoterapeut, fiind vorba de o abordare integrată și amănunțită pentru fiecare caz.

Gestionarea crizei cu ajutorul unui specialist

Odată diagnosticat sindromul, este momentul să trecem la faza de tratare. Printre cele mai importante sfaturi ale specialiștilor regăsim acțiuni ce vizează alocarea unui timp zilnic pentru relaxare, reluarea legăturilor cu prietenii, exersarea capacității de a spune” NU” atunci când ni se cere mai mult decât putem gestiona sau stabilirea unor obiective pe termen scurt și mediu. Psihoterapeutul Irina Ciureanu spune care sunt cele mai bune metode pentru a gestiona acest sindrom: ”Pot menționa, la modul general, momentele de relaxare și momentele în care nu facem nimic, vacanțele, ascultarea propriului corp și înțelegerea a ceea ce putem face și a ceea ce nu ne face bine, evitând comparațiile cu alții, apelarea la suportul celor din jur și punerea unor limite sănătoase în relația cu munca.

În cazul acestui sindrom, sunt cazuri când este recomandată și terapia cu un specialist. După evaluarea stării persoanei în cauză, un psihoterapeut poate ajuta în aspecte ce țin de reechilibrarea personală, cunoașterea de sine și modalități de optimizare a vieții profesionale. Psihoterapeutul Irina Ciureanu ne explică în ce constă terapia specializată în acest domeniu: ”Terapia sindromului burnout nu este una specifică, cel puțin nu încă, ci este vorba, mai degrabă, despre proceduri și tehnici bazate pe nevoile fiecărui pacient, ca de exemplu: tehnici de relaxare, apelare la serviciile de wellness, restructurare cognitivă, art-terapii, terapiile psihanalitice, etc. Înțelegerea culturii organizaționale în care se lucrează ajută, de asemenea, pentru o analiză realistă a ceea ce poate schimba angajatul la locul de muncă. Iar câteodată, cel mai bun răspuns este chiar găsirea unui alt angajator, care ne valorizează și în care putem să strălucim!

Tratamentul de specialitate poate fi unul psihoterapeutic, medicamentos sau combinat.

Pare ironic, dar sindromul burnout poate reprezenta la finalul crizei și o șansă pentru viața noastră, pentru că o terapie bine realizată și adoptarea unui nou stil de viață ne vor duce în situația de a fi într-un echilibru emoțional pentru tot restul vieții. Sindromul burnout poate reprezenta o resetare pentru viețile noastre pe care acum le trăim haotic pe alocuri, mânați de ambiții nerealiste, uitând de noi înșine și controlați de mediul în care trăim. Practic, o situație dramatică ne poate aduce în situația de a ne relua controlul asupra vieților noastre.


Garbo - Arta de a trăi frumos!



Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri