Acestea fiind spuse, mastile devin in mod evident un mecanism de aparare pe care il activam ori de cate ori consideram ca este necesar sa ascundem acele defecte, cusururi sau imperfectiuni de ordin moral, comportamental care ar aduce cu sine dezaprobarea semenilor. Numai atunci cand suntem singuri, si poate nici macar atunci, avem curajul sa ne scoatem mastile si sa ramanem fata in fata cu noi insine, si numai atunci cuvintele nespuse, gandurile si sentimentele ascunse, indesate cu grija, chiar teama, prin ungherele sufletului nostru, dau navala, revendicandu-si cu insistenta dreptul la o existenta pana atunci negata.
Stiu deja ce veti spune: daca admitem faptul ca fiecare dintre noi poarta o masca menita sa-i tainuiasca adevarata identitate, suntem nevoiti sa admitem si ca relatiile interumane sunt aproape in totalitate bazate pe minciuna si disimulare, ceea ce nu este un lucru tocmai demn si onorabil. Cum ne putem asigura respectul si aprobarea celorlalti in aceste conditii?
Cercetarile si studiile in ceea ce priveste psihologia minciunii au scos la iveala faptul ca acesta este un fenomen pe cat de des intalnit, pe atat de complex, care face parte din viata de zi cu zi. Cu toate ca minciuna dauneaza relatiilor si distruge increderea oamenilor in semenii lor, exista si situatii in care indeplineste importante functii sociale si interpersonale. Leonard Saxe, profesor de psihologie la Universitatea Brandeis, subliniaza faptul ca majoritatea oamenilor primesc mesaje contradictorii in ceea ce priveste minciuna. Cu toate ca suntem educati de mici sa credem ca este necesar si laudabil sa spunem intotdeauna adevarul, in realitate societatea incurajeaza de cele mai multe ori minciuna si chiar recompenseaza inselaciunea. Realitatea cotidiana ne ofera cu siguranta numeroase exemple concludente in acest sens: daca intarziati dimineata la o sedinta, probabil nu este cea mai buna idee sa fiti sinceri si sa marturisiti ca nu ati auzit desteptatorul. "Veti fi pedepsiti mult mai aspru decat daca ati minti spunand ca ati ramas prinsi in trafic" noteaza Saxe.
Caius Covrig își donează ziua și face apel la umanitate! Hai să facem echipă și să-l ajutăm pe Alin !
Ce își doresc gravidele din România pentru copiii lor. Psiholog: Resimt o responsabilitate imensă de a-și ști copilul în siguranță pe viitor
Irina, eleva de 10 ce vine zilnic la școală de la 15 kilometri distanță, își dorește ca într-o zi să fie studentă la Teatru
Inima Copiilor strânge 10.000 de promisiuni pentru extinderea secției de Cardiochirurgie de la Marie Curie