Te pregătești pentru o întâlnire importantă, un interviu, o zi de muncă stresantă și presiunea e continuă. Dacă încă nu ai plecat de acasă și te simți deja copleșit, cum vei face față presiunii? Vei reuşi? Sau te vei scufunda?

În opinia hipnoterapeutului Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză, există mai multe metode fezabile prin intermediul cărora putem face face față presiunii, atât tipului cronic, care implică anxietatea și așteptări ridicate de la fiecare eveniment cu cel puțin o minimă importanță, cât și formei acute, care tulbură liniștea doar în momentele de maxim interes, cum ar fi o întâlnire importantă, o prezentare în fața unui public sau o competiție sportivă.

“Un concept care devine din ce în ce mai important în ceea ce privește presiunea este „perspectiva asupra stresului”. Dacă recunoşti că provocările stresante îţi pot accentua concentrarea, îţi consolidează motivația și îţi oferă oportunități de învățare și realizare, atunci ai o stare de spirit "pozitivă". În schimb, dacă stresul se manifestă ca experienţă neplăcută, debilitantă și puternic tulburătoare, atunci ai o stare de spirit ‘negativă’.

Atunci când oamenii se confruntă cu o zi despre care știu că va fi o provocare, persoanele cu o stare de spirit „pozitivă” vin cu strategii de coping, își sporesc performanța și își încheie ziua cu energie. Pentru persoanele cu o mentalitate ‘negativă’, se întâmplă exact contrariul. Perspectivele stresului nu sunt vizibile doar la adulți, primele semne vizibile putând fi recunoscute încă din adolescență. În principiu, cei care cred în beneficiile potențiale ale stresului sunt mai puțin predispuși să se simtă stresați în urma evenimentelor dificile”, explică specialistul. 

Cum ne schimbăm perspectiva “negativă” asupra stresului?

Hipnoterapeutul este de părere că, atunci când suntem plini de anxietate din cauza că suntem mereu sub presiune la locul de muncă sau pentru că există o oportunitate deosebit de solicitantă sau un eveniment stresant în viaţa noastre, o soluție pe termen scurt poate fi să ne uităm la un film horror. Frica indusă cu intenţie poate calma creierul, ducând la o recalibrare a emoțiilor noastre.

“Eustres (“eu” înseamnă “bun” în limba greacă) este stresul plăcut, care nu dăunează sănătății cuiva. Este sentimentul pe care îl avem atunci când suntem captivați de cineva și ne îndrăgostim, atunci când jucam un impecabil joc de tenis, când primim un premiu, atunci când ne ascultăm copilul cântând pe scenă. Toate acestea reprezintă stresul în forma sa cea mai bună”, declară Eugen Popa.

De asemenea, specialistul afirmă că un simplu mesaj de încurajare de la un prieten sau de la partenerul de viață ar putea să producă minuni în viața noastră emoțională.

“Trimiterea unui mesaj către partener sau unui prieten care se confruntă cu o sarcină dificilă îl poate face pe acesta să se simtă mai bine. Un studiu realizat de psihologul Emily Hooker, care a implicat efectuarea anumite sarcini stresante, precum matematica mentală sau susținerea unui discurs în public de către mai mulți voluntari; în tot acest timp, tensiunea arterială și ritmul cardiac le-au fost înregistrate de către cercetători.


Vizionare placuta

Aboneaza-te la Garbo sau conecteaza-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Cum să transformăm stresul rău în stres bun.