27 Martie 2019 publicat în Psihologie 8 share-uri

Meseria de părinte este într-adevăr dificilă, însă, uneori, este nevoie să remarcăm la timp, deviațiile comportamentale ale copilului, și să luăm o decizie cât mai rapid. Altfel problemele se acutizează, comportamentele greșite vor fi din ce în ce mai greu de gestionat.

Principiul de bază în creșterea și educarea unui copil, constă în consensul părinților asupra valorilor, normelor, culturii și educației oferite copilului.

Din nefericire, așa spune logica și teoria, practica demonstreză că de cele mai multe ori, elementele de bază ale educației copilului nu sunt consensuale, ba din contră, tendința este ca părintele care are mai mulți bani, eventual mai multă putere, să decidă în dauna celui care ar avea mai multă disponibilitate dar și calitate în a dezvolta abilitățile copilului, spune psihologul Constantin Cornea.

Cum se naște comportamentul de părinte sabotor?

În momentul în care un părinte este marcat de propriile traume, tulburări de personalitate, decide, de cele mai multe ori, în dauna intereselor copilului, ce primește și când primește copilul, fără a lua în seamă, ce merită cu adevărat sau ce are acesta nevoie.

Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice. Editura CUANTIC a lansat Cartea Paștelui Capodopere ale Renașterii de la Brukenthal, expuse la Art Safari Stiluri parentale – tipuri, caracteristici si recomandari

Cum are loc sabotajul?

  • Sabotajul traumatic al părintelul “ratat”.

În această situație, părintele sabotor are propriile frustrări sau nerealizări pe care le pune în cârca copilului. Cu alte cuvinte tot ce nu a reușit acesta să realizeze, va trebui să facă copilul. Dacă a făcut un sport și nu a avut success, copilul, indiferent de abilitățile lui native va trebui să aibă succes în acel sport. Dacă părintele și-a dorit să învețe să cânte la un instrument sau să devină “cineva” din perspectiva socială, sarcina va trebui dusă la îndepinire de copil.

  • Sabotajul narcisic.

Părintele suferă de tulburare de personalitate narcisică, se iubește atât de mult pe el însuși încât, copilul va trebui să fie un trofeu cu care să se poată lăuda. Astfel în va înscrie la diferite activități pentru care va fi în stare să plătească, să facă aranjamente, să impună anumite rezultate, pentru a se putea lăuda cu geniul moștenit de copil.

Oxitocina – tot ce trebuie sa stii Cazurile de depresie cresc dramatic la copiii cu vârsta între 11 și 14 ani și la adolescenți (Anchetă) „Georgian Legend” – un spectacol uluitor de dans, muzică și coregrafie pe 21 aprilie la Sala Palatului
  • Sabotajul histrionic.

Tulburarea de personalitate histrionică, pe scurt, presupune ca părintele să dorească cu orice preț să fie în centrul atenției. În acest sens își crește și copilul. Acei copii: “prințese/prinți” fashion de la varste fragede nu fac decât să maturizeze în exces și prea devreme copilul, iar rezultatele se vor vedea când la adolescent conflictele vor fi majore.

  • Sabotajul de pe poziția de putere.

Părintele care are o anumită poziție socială sau financiară, va impune partenerului/ei toate deciziile legate de creșterea și educația copilului, ceea ce va trasnforma copilul într-un narcisist, sau îl va face să dezvolte depresie, anxietate sau tot felul de tulburări de personalitate sau comportamentale.

  • Sabotajul șantajist.

Este acel părinte care nu se simte iubit și apreciat de partener/a și va trasnforma copilul într-un simplu obiect de șantaj emoțional.
Sabotorul frustrat. Ceea ce eu nu am avut, să aibă copilul. Sau dacă am atât de multe (bani, putere) de ce să nu îi dau copilului?

7 exerciții filosofice stoice pentru o viață mai fericită

Am putea continua cu multe alte exemple de părinte sabotor, dar mă voi opri doar la exemplele de mai sus, pentru că, în funcție de educație, temeperament, caracter sau trecut mai mult sau mai puțin traumatic, sabotajul se poate manifesta pe multiple planuri.

Care sunt efectele pe termen scurt și lung asupra copilului?

Efectele pot cuprinde toată plaja de afecțiuni psihice și fizice cunoscute. De la probleme fiziologice ce nu reprezintă decât somatizări are unor nemulțumiri până la tulburări de personalitate, de comportament, depresie, anxietate, tulburări alimentare, acte antisociale, adictii (alcoholism, consum de droguri).

Citește mai departe pentru a afla ce trebuie făcut în astfel de situații


Garbo - Arta de a trăi frumos!

Abonează-te pe


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri