Logopedia, o unealtă esențială în dezvoltarea limbajului celor mici. Despre legătura dintre emoții și felul în care comunică copiii ne vorbește Logoped Cristina Boroancă

Logopedia este terapia prin care copilul, îndrumat de specialistul logoped își dezvoltă vocabularul, își exersează pronunția și își coordonează gura pentru a produce corect sunete și a crea cuvinte și propoziții.

Când trebuie să ne adresăm logopedului? Când conflictele exterioare îl pot afecta pe cel mic din punct de vedere al comunicării? La ce să fim atenți, noi părinții, atunci când vine vorba de limbajul copilului? La toate aceste întrebări ne oferă răspuns Cristina Boroancă, logoped cu experiență în lucrul cu copiii.

Garbo: Bună, Cristina! De cât timp ești logoped și care este cea mai frumoasă parte a meseriei tale?

Cristina Boroancă: Bună! Sunt logoped de 3 ani, am început să lucrez prima dată în grădinițe, după care, o data cu venirea pandemiei am acceptat munca în cabinet, fiind unul la unul cu copilul.

Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice. Cazurile de depresie cresc dramatic la copiii cu vârsta între 11 și 14 ani și la adolescenți (Anchetă)

Nu pot pune degetul pe o parte. Frumusețea o dă individualitatea fiecărui copil. Am un copil care de cum intră în cabinet mă umple de bucurie, am un copil care evoluează foarte repede și asta mă bucură, sunt copii care au replici care mă dau pe spate și sunt uimită de capacitatea lor de adaptare. Dar dacă ar fi să rezum toate astea, frumusețea vine din simpla interacțiune cu copilul.

Garbo: Ce înseamnă dezvoltarea normală a limbajului la copiii mici? Există o vârstă anume la care, dacă cei mici nu vorbesc, părinții ar trebui să se îngrijoreze?

C. B.: Cel mai important lucru de știut este că un limbaj corect dezvoltat însemna că acelui copil i-au fost acoperite toate nevoile și se simte în siguranță. Copiii nu pot manifesta dezechilibrele din viața lor, unde se văd, în mare parte în limbaj. Așadar, putem vorbi despre anumite nevoi care nu sunt înțelese corect de părinți sau nu sunt băgate în seama deloc, aici fiind nevoie de obicei și de intervenție comportamentală.

În jurul vârstei de 3 ani se poate discuta despre o evaluare logopedică, după vârsta aceasta, cu cât se întârzie mai mult cu atât o să fie mai greu de recuperat.

Garbo: La ce ar trebui să fie atenți părinții atunci când sesizează anumite întârzieri în limbajul celor mici?

C.B.: După părerea mea ar fi 2 aspecte, cât de corect pronunță copilul și cât de coerent este. Ambele aspecte, în timp, afectează activ stima de sine a copilului.

Garbo: Care sunt cele mai des întâlnite probleme cu care te confrunți la cabinet?

C.B.: Termenul de specialitate este dislalile polimorfă, sunt acele cazuri în care copiii pronunță greșit anumite sunete, apar omisiuni sau înlocuiri în cuvânt. Cel mai frecvent afectate sunt suntele s-ș, r-l. Este recomandat ca părinții care observă o astfel de pronunție să intervină prin corectare, nu în mod excesiv, fiind făcute probabil din cauza unui auz fonematic deficitar.

Sursă foto: Arhivă personală

Garbo: Starea psiho-emoțională a copilului are legătură cu tulburările de limbaj?

C.B.: Desigur, cum am precizat mai sus, copilul manifestă problemele din familie fie în limbaj, fie în comportament. Sinceritatea părinților în ceea ce privește emoțiile este necesară. E normal să simți fericire, furie, frică, entuziasm, dacă îți asiguri copilul că și tu treci prin aceste emoții și îi arăți un mod funcțional de a trece prin ele, îl ajuți din start cu acceptarea a ceea ce simte.

Garbo: În cazul în care copilul a suferit o traumă este posibil ca acest lucru să aibă consecințe și asupra capacității sale de a vorbi? Există copii care nu mai pot vorbi deloc după o anumită suferință extrem de intensă?

C. B.: Din păcate da, blocajul verbal sau mutismul selectiv pot apărea în urma unei experiențe traumatice. Când vorbim de traumă nu mai vorbim de dislalie. cel putin nu doar despre asta, pot apărea balbismul, o scădere a tonului în conversație sau sunt acele cazuri în care se zice că vorbește de parcă are mămăligă în gură, putem spune că este o ,,apatie în limbaj,,.

Garbo: Ce este balbismul și de ce apare acesta la copii?

C.B.: Balbismul este diagnosticul logopedic pus atunci când copilul nu are coerență în vorbire, fie lungește silabele (maaaasa), fie repetă aceeași silabă sau același sunet (mămămămă duc, cccccu cccine ai vorbit?). Sincer, balbismul este cauzat de emotii puternice negative și este mai greu de lucrat. Primul pas este acela de a vedea ce anume s-a întâmplat în viața copilului de a dus la balbism și apoi să lucrezi cu copilul să înțeleagă ce s-a întâmplat, să dea el o altă perspectivă, în modul lui ludic poate acelei experiențe. În cazul balbismului, nu funcționează doar repetarea unor tehnici.

Garbo: De ce este important să rezolvăm aceste probleme de limbaj ale copiilor din timp și să nu mergem pe ideea că „își vor reveni când vor intra în colectivitate/când vor mai crește etc.”?

C.B.: Cel mai important lucru la care se pot gândi părinții este următorul: dacă ei ar merge la lucru și ar vorbi precum copilul lor, cum ar fi asta pentru ei? Cum s-ar simți? Iar două dintre cele mai dese răspunsuri sunt scăderea stimei de sine și dificultatea de a lega prietenii. Viața socială are un rol imens în dezvoltarea individului adult, iar dacă pleci pe picior greșit de mic sunt mari șanse să îți fie greu și pe viitor.

Garbo: Care sunt tehnicile pe care le folosești cel mai des în tratamentul logopedic?

C.B.: Exercițiile de încălzire a apartului fono-articulator sunt necesare la fiecare ședință, acele momente când ne strâmbăm în oglindă, iar pe lângă asta, dezvoltarea auzului fonematic este esențială și rezolvă multe probleme, aici fiind poezii cu rime și propozitii mai greu de pronunțat cum ar fi "Cosașul Sașa când cosește".

Sursă foto: Arhivă personală

Garbo: Ce le-ai recomanda părinților care suspectează o problemă de limbaj la cel mic?

C.B.: Eu sunt bucuroasă să văd părinți implicați, care vor să învețe și sunt dispuși să facă schimbări în ceea ce privește interacțiunea cu cel mic. Cred că avem nevoie ca toți să recunoaștem când ceva nu facem bine și să cerem păreri avizate, cum de altfel, eu ca logoped merg la un alt terapeut cu mai multă experiență atunci când mă blochez la un caz mai greu.

Garbo: La cabinet susții și ateliere de socializare și dezvoltare emoțională pentru copii. Căror copii le sunt adresate atelierele și ce învață cei mici în cadrul acestora?

C.B.: Cluburile de socializare sunt dedicate copiilor care au o dificultate în a crea conexiuni sociale sau care au o problemă în interacțiunea cu cei din jur, fie că vorbim de furie sau teamă. Mediul este unul controlat și activitățile sunt alese pentru nevoile tuturor.

Pentru mai multe sfaturi prețioase despre activitatea pe care o desfășoară, Cristina Boroancă poate fi urmărită aici: https://www.facebook.com/Logoped-Cristina-Boroanca-231867572100084

---

---