Va poftim sa facem o trecere in revista a unor superstitii, obiceiuri stravechi, ritualuri si practici misterioase asociate unei sarbatori atat de mari precum este Boboteaza:

Ca mai toate sarbatorile asteptate cu mare drag si emotie, Boboteaza vorbeste despre sufletul si istoria spiritualitatii romanesti. In sarbatoarea celebrata in ziua de 6 ianuarie regasim o istorie incantatoare a spiritualitatii romanesti si o bogatie de credinte, sperante si convingeri de astazi si mai de demult. Intelepte, pertinente, fascinante, naivitati frumoase, naivitati pur si simplu, vorbe nascocite de minti bogate, aceste obiceiuri si superstitii s-au transmis din om in om, pricopsindu-se de-a lungul timpului cu altele noi.

Indiferent de ariile geografice ale tarii si de diversitatea obiceiurilor, Boboteaza (6 ianuarie), alaturi de sarbatoarea Sfantului Ion (7 ianuarie) este fara doar si poate o sarbatoare importanta, ce finalizeaza ciclul sarbatorilor de iarna. Este o sarbatoare ortodoxa, zi sfanta ce aminteste de botezul lui Iisus Hristos in apa Iordanului, dar si zi magica, pagana, in care descantecele, vrajile, ritualuri desprinse din lumi arhaice iau locul rugaciunilor pioase. Va poftim asadar sa facem o trecere in revista a unor superstitii, obiceiuri stravechi, ritualuri si practici misterioase asociate marii sarbatori:

Apa este un element sfant, creator si datator in viata, iar apele, curgatoare si statatoare sunt toate sfintite, curatite si binecuvantate in aceasta zi. In majoritatea zonelor tarii, preotul va arunca o cruce in apa, moment in care, cred oamenii din popor, diavoliii fug din ape si se napustesc pe campuri, fiind fugariti de lupii din paduri. De asemenea, in anumite parti ale tarii, exista obiceiul ca barbatii sa se avante in apa pentru a scoate crucea la suprafata. Despre cel care o aduce inapoi se spune ca va avea parte de noroc tot anul.

Totodata, se crede ca apa sfintita in biserici in ziua de Boboteaza are puteri miraculoase, ramanand nestricata si neintinata tot anul. In vreme de necaz, suparare sau frica mare, aceasta apa, cunoscuta sub numele de agheasma bauta pe stomacul gol, actioneaza precum un talisman, tinand neplacerile deoparte, limpezind mintile si aducand linistea in suflet.

In unele zone, stropirea locuintei sau a gradinei cu agheasma este menita sa tina spiritele rele deoparte, protejand impotriva maleficului. In aceasta zi este interzis sa speli rufe sau sa arunci apa, crezandu-se ca in acest fel o pangaresti. In Moldova, exista obiceiul de a gusta din agheasma opt zile consecutiv, incepand cu ziua de Boboteaza, astfel tinand bolile departe de trupul tau. Un mare pacat in aceasta zi il comiti daca speli rufe si arunci apa.


Garbo - Arta de a trăi frumos!

Abonează-te pe


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri