12:04, 4 Aprilie 2018 publicat în Lifestyle

Cauți explicații, dar le cauți acolo unde nu sunt. Pentru că pornești de la ipoteze false și dovezile pe care le găsești sunt, în consecință, false. Rătăcești prin labirinturi întunecate și fără sfârșit. Iar în întuneric nu ai cum să găsești lumină.

I-ai permis îndoielii să-și facă prea mult loc în mintea și sufletul tău. Îndoiala e cea care te macină, te neliniștește, te nenorocește. Cauți explicații, dar le cauți acolo unde nu sunt. Pentru că pornești de la ipoteze false și dovezile pe care le găsești sunt, în consecință, false. Rătăcești prin labirinturi întunecate și fără sfârșit. Iar în întuneric nu ai cum să găsești lumină.

Fă mai mult loc credinței și iubirii în sufletul tău și atunci se vor profila răspunsuri veridice. Iar aceste răspunsuri vor fi o revelație. Pentru că ele vor fi călăuza pentru întreprinderile tale ulterioare, neapărat, inspirate. Pentru că ceea ce izvorăște din iubire nu poate fi altfel.

Citeste si:
COPACUL  - o carte pentru copii, un manifest pro natură
COPACUL  - o carte pentru...
Foto: FCSCAFEINE /Shutterstock

Te asigur că tot ce am făcut în raport cu tine a pornit dintr-un impuls interior sincer. Am făcut-o așa cum am putut, poate nu destul de convingător, dar complet sincer. Și mă așteptam să-mi răspunzi în consecință. Voiam să pătrund în intimitatea ta sufletească. Să am acces la inima ta. Să mi te încrezi fără suspiciuni. Să mi te arăți în întreaga imperfecțiune umană. Pentru că te prețuiesc întreg, așa cum ești. Și așteptam să mă tratezi cu aceeași loialitate și îngăduință.

Citeste si:
Testul Luminii: Ce dar spiritual primești de Paște?
Testul Luminii: Ce dar...

Toți noi, oamenii, avem de dus o luptă cu condiția noastră de ființe decăzute. Primul pas fiind recunoașterea propriei stări decăzute. Dar acest moment înseamnă să fim deja la jumătatea drumului ce-l avem de parcurs. Drum ce presupune epurarea spiritului, renunțarea la defecte de caracter, eliberarea de slăbiciuni morale ce ne fac vulnerabili în fața încercărilor vieții. Decăderea în sine nu este condamnabilă fiind specifică condiției umane. Statornicirea în ea - iată ce duce la degenerare.

E regretabil momentul când lăsăm șanse să treacă pe alături pentru că ne prind cu lecția neînvățată. Dacă ne deșteptăm, începem o viață nouă. Din acea zi, nu importă cu ce infamii ne confruntăm, ele nu ne mai pot atinge. Pentru că am dobândit acea ținută morală ce ne face să fim deasupra la orice fel de josnicii. Din acea zi nimic nu ne mai poate afecta pentru că avem o conștiință proprie de nezdruncinat. Știm care e calea ce o avem de urmat și tot ce părea zid, acum par doar bolovani.

În acea zi renunțăm la orgoliu și ne umplem de iubire. Renunțăm la critică și ură, și ne umplem de înțelegere. Renunțăm la revoltă și ne umplem de pace. Am obținut biruință în cea mai importantă luptă – cu noi înșine!

* Un text trimis de Anișoara Melnic

Foto homepage: Captblack76 /Shutterstock


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri