Reinvat demnitatea. Invat sa cred ca am avut-o odata. Invat sa dau crezare celor care uitandu-se cu mila la sufletul meu schinguit, ma mint ca este intreg. Stiu ca o ramana frant pe veci, dar la un moment dat se va aseza pe alte suflete si-n alte palme care il vor face sa se simta nevatamat si viu. Ma incumet asadar sa-ti dau pace si sa nu fac din asta provocarea suprema a vietii mele. Iti las iertarea, iti dau uitarea, imi pastrez unele resturi de amintiri ce imi aduc increderea si certitudinea. Las plecarea sa se duca. Amintirile sa taca. Pentru o secunda, pentru o eternitate, pentru doua, pentru cand or sa fie pregatite sa vina doar cu ce a fost frumos. Dar tot simt cum ma trec fiori usori si durerosi de frica. Cum sa te vindeci daca asa nu mai poti sa traiesti timpul? Cum sa-ti potolesti dorul de frumos cand te chinuie de moarte tot ce nu a fost asa?
Dana Negoita
Caius Covrig își donează ziua și face apel la umanitate! Hai să facem echipă și să-l ajutăm pe Alin !
Ce își doresc gravidele din România pentru copiii lor. Psiholog: Resimt o responsabilitate imensă de a-și ști copilul în siguranță pe viitor
Irina, eleva de 10 ce vine zilnic la școală de la 15 kilometri distanță, își dorește ca într-o zi să fie studentă la Teatru
Inima Copiilor strânge 10.000 de promisiuni pentru extinderea secției de Cardiochirurgie de la Marie Curie