Fiecare om umbla in viata cu o poza in buzunar. Si cand simte nevoia o asaza pe primul chip care-i iese in cale, convins ca acela este potrivit. Dar, de cele mai multe ori, ne pacalim cum putem ca sa credem ca am gasit ce ne-a lipsit. Alteori ne scufundam ca un scafandru in adancimea fiintei celuilalt cautand binele, frumosul, lumina, ignorand malul ontologic. Uneori ne iese, alteori nu. Si ramanem blocati, ne ranim sau pierdem echilibrul. Dar cu o experienta fara de care nu am avea cum sa apreciem cu toata fiinta Dragostea. Ne lovim singuri la picioare si dam linistea mai tare…
Fotografiile raman la fel, chiar daca oamenii se mai stramba. Adeseori mintea si inima sunt blocate in fotografii. Alaturi de bataile inimii si ochii vorbesc cand ar trebui sa taca. Chiar daca in viata inima ti se rupe, trebuie sa ai grija sa nu pierzi vreo bucata. Am rucsacul in spate plin de vise… De ce iubim? De ce visam? De ce gresim? De ce iertam?...
Orice pasare isi ia zborul. E atata frumusete in jur incat mintea tace si se bucura! Nectarul iubirii indulceste amarul mintii. Cicatricile lasate de trecerea timpului si incercarile vietii se vindeca in iubire.
Am sa-i spun lui Dumnezeu totul."
*Fragment din "Putine lacrimi, multa bucurie!" ( Iasi, 2014; p. 220-222) de Ieromonah Hrisostom Filipescu
Foto homepage: libertate, viata @ Shutterstock
Singurătatea doare! Tu o poți vindeca! Campanie pentru susținerea nevoilor urgente ale vârstnicilor din România
”Nu mă lăsa să mor” - o poveste de ficțiune despre realitatea dureroasă a singurătății, din 5 decembrie în cinematografe
O joacă a unui tânăr român a dus la reinventarea sistemului de returnare a ambalajelor
McHappy Day 2025®: când faptele bune țin familiile împreună