Nu va este dor de acea tinerete a sufletului in care visurile existau doar pentru singurul scop de a fi indeplinite? De tineretea in care iti doresti sa zbori si nu ai niciun dubiu ca poti si sa o faci? Cand iubesti, suferi si nici macar nu te indoiesti ca o sa iubesti din nou? Cand timpul tot, intreg si nealterat, zace sclav si umil la picioarele tale? Cand poti sa gresesti stiind ca vei avea sansa de a-ti indrepta greselile? Cand iti permiti sa fii naiv pentru ca nu ai cunoscut insa marile dezamagiri, tristetile grele, durerile care nu vor sa se vindece?

As vrea sa dau tuturor din tineretea mea. Din tineretea mea, cea de acum, cea care a trecut de ceva timp de prima tinerete... As vrea sa o impartasesc, sa o strig, sa molipsesc pe toti cei din jurul meu cu spiritul ei, sa o transform intr-un virus care sa se raspandeasca incet si sigur in intreaga omenire. Toti sa devina bolnavi irecuperabili, acuzand ca sufera de prea multa tinerete. Si nu ma refer neaparat la tineretea fizica, caci aceasta este la fel de trecatoare ca si noi, ci la tineretea care vine din interior, tineretea pe care o traiesti cu sufletul.

Nu va este dor de acea tinerete a sufletului in care visurile existau doar pentru singurul scop de a fi indeplinite? De tineretea in care iti doresti sa zbori si nu ai niciun dubiu ca poti si sa o faci? Cand iubesti, suferi si nici macar nu te indoiesti ca o sa iubesti din nou? Cand timpul tot, intreg si nealterat, zace sclav si umil la picioarele tale? Cand poti sa gresesti stiind ca vei avea sansa de a-ti indrepta greselile? Cand iti permiti sa fii naiv pentru ca nu ai cunoscut insa marile dezamagiri, tristetile grele, durerile care nu vor sa se vindece? Sau le-ai cunoscut, insa dezamagirile nu sunt deloc mari, tristetile nu sunt sub forma grele, iar durerile sunt mai mai mult ca sigur vindecabile?

Tineretea o ai doar atunci cand esti tanar. Te bucuri insa cel mai mult de ea atunci cand nu o mai ai. Cand nu mai vrei sa te vindeci de boala tineretii, insa vrand-nevrand esti readus la sanatate. Revii la viata. Te agati disperat de realitate, vrand sa o ignori! Ceva, intr-un colt de suflet, te doare. Si doare tare!

Te doare ca frumusetea ta perfecta isi pierde treptat din acest atribut. Ca ochii nu mai sunt atat de luminosi, ca tenul nu mai este atat de neted, ca licarirea din ochi nu mai este atat de inflacarata, ca speranta nu mai tresalta vie si neobosita. Ca sufletul nu mai vibreaza atat de intens si puternic de dor de frumos, de iubire, de viata, de frumos, de nebunie, de freamat si pasiune... Te doare ca nu mai esti tanar!

Nu am stiu sa ma bucur de tinerete cat am fost tanara. Sub un chip tanar, s-a ascuns un suflet batran. Prea mic, prea garbovit, prea apasat de griji si necazuri multe, prea nestiutor ca sa vada ca poate sa fie si altfel... Acum, sub un chip nici prea tanar, nici prea batran, am descoperit cat pot sa fiu tanara.


Garbo - Arta de a trăi frumos!



Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri