Nu m-am nascut in Bucuresti, am venit aici aratandu-mi cateodata revolta fata de un oras mare care mi-a inghitit dintr-o data viata calma cu care fusesem obisnuita pana atunci. Intre timp, locuind aici, opinia mi s-a schimbat. Ceea ce face volumul de fata e sa arate tocmai apropierea si familiaritatea pe care poti sa o ai cu orasul. Pentru ca, de fapt, el nu este numai alcatuit din strazi si cladiri, ci din oameni. Referindu-se la oamenii din locuri straine, Henry Miller sustinea ca sunt asemenea celor de pretutindeni, dar poseda un alt ritm, o alta tensiune. Folosindu-i expresia, as afirma ca a citi fiecare povestire „e aproape ca si cum te-ai privi pe tine intr-o alta incarnare.”
Paginile se parcurg usor, la sfarsit avand impresia ca de fapt nu ai stat singur intr-o camera ci ai iesit undeva cu niste prieteni vechi pentru a depana amintiri comune.
Intre coperti nu sunt texte numai despre Bucuresti, ci despre felul in care un oras devine parte din tine. Dincolo de modul in care te poate transforma un astfel de oras, se iveste intrebarea referitor la cum poti sa-l transformi la randul tau. Raspunsul pe care-l dau cei care au contribuit la crearea volumului e simplu: vazand viata si frumosul din el.
Coordonator carte: Adrian Majuru
O carte aparuta la editura Humanitas
Recenzie carte scrisa de Silvia Gradinaru, sursa: bookblog.ro
Caius Covrig își donează ziua și face apel la umanitate! Hai să facem echipă și să-l ajutăm pe Alin !
Ce își doresc gravidele din România pentru copiii lor. Psiholog: Resimt o responsabilitate imensă de a-și ști copilul în siguranță pe viitor
Irina, eleva de 10 ce vine zilnic la școală de la 15 kilometri distanță, își dorește ca într-o zi să fie studentă la Teatru
Inima Copiilor strânge 10.000 de promisiuni pentru extinderea secției de Cardiochirurgie de la Marie Curie