Rezultatele PISA 2025 arată ce are de făcut România: specialiștii cer date, evaluare și sprijin diferențiat pentru elevi

România dispune, de mai bine de trei ani, de un diagnostic clar și de o hartă a soluțiilor pentru rezultatele elevilor la testările internaționale PISA. Rapoartele succesive, construite pe date solide și analize riguroase, arată aceleași direcții de acțiune: evaluare standardizată, identificare timpurie a elevilor cu dificultăți, sprijin diferențiat pentru școlile dezavantajate și monitorizare continuă a progresului. Provocarea, spun specialiștii, nu este lipsa cunoașterii, ci punerea ei în practică.

Ce arată datele și ce recomandă cercetătorii

Cercetătoarea Gabriela Noveanu, coordonatoarea națională PISA din cadrul Institutului de Științe ale Educației, a prezentat recent rezultatele PISA 2025, alături de un set de șapte priorități pentru sistemul educațional românesc. Printre acestea: identificarea timpurie a nevoilor elevilor, o evaluare standardizată aplicată la nivel național, monitorizarea integrată a participării școlare și a progresului în învățare, sprijin multianual pentru școlile aflate în dificultate, formarea profesorilor centrată pe activitatea reală de la clasă, alfabetizarea digitală și utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale, precum și evaluarea impactului reformelor educaționale.

Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice.

Ce ne spun cu adevărat rezultatele PISA: un apel la gândire critică în educație

Oana Gheorghiu, după PISA 2025: educația trebuie să devină o prioritate națională permanentă

Andreas Schleicher, mesaj pentru profesorii din România: „Puteți crea excelență la scară largă”

„PISA 2025 oferă o hartă a riscurilor; miza este transformarea datelor în intervenții timpurii, consecvente și măsurabile”, se arată în prezentarea oficială a rezultatelor. Este, în esență, același mesaj transmis și după ciclul PISA din 2022, atunci când raportul național recomanda îmbunătățirea calității datelor, colectarea de informații în timp real despre elevii aflați în risc și consolidarea sistemelor de monitorizare.

Programe existente, nevoie de continuitate în implementare

România are deja instrumente construite pentru a sprijini elevii vulnerabili, precum Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS) și Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație, gândit pentru identificarea elevilor aflați în risc de abandon. Existența acestor mecanisme reprezintă un pas important, iar specialiștii subliniază că pasul următor este asigurarea implementării lor constante, astfel încât sprijinul să ajungă la timp în fiecare școală care are nevoie de el.

Un profesor din România trage un semnal de alarmă după rezultatele PISA: Trebuie să învățăm copiii să folosească informația...

PISA 2025: cercetătoarea Gabriela Noveanu cere ca datele testării să ajungă direct la profesori

CampioMATE, mișcarea națională care atrage copiii în jocul matematicii, anunță câștigătorii Ediției 2026

Datele arată că diferențele de performanță dintre elevii proveniți din medii socioeconomice diferite s-au adâncit în ultimul deceniu, la fel ca decalajele dintre școli. Tocmai de aceea, una dintre recomandările centrale ale specialiștilor vizează un sprijin multianual, consecvent, pentru școlile cu dezavantaje multiple, nu doar intervenții punctuale.

Recomandări pentru profesori și pentru sistemul de evaluare

Un alt punct esențial ține de formarea profesorilor. Gabriela Noveanu a subliniat că participarea la cursuri de formare nu este suficientă dacă nu este urmărit efectul acestora asupra practicii reale de la clasă. „Datele trebuie să ajungă în sala de clasă, la profesori”, a explicat cercetătoarea, adăugând că scopul nu este pregătirea elevilor special pentru testul PISA, ci dezvoltarea unor competențe autentice prin strategii moderne de predare și evaluare.

Cercetătoare de la Universitatea de Vest din Timișoara: manualele românești nu îi pregătesc pe elevi pentru testele PISA

PISA 2025: ce ne arată rezultatele despre o generație și despre sistemul care a format-o

World Vision: decalajele educaționale trebuie reduse înainte să devină abandon școlar

De asemenea, reprezentanta UNICEF România, Luminița Costache, a propus extinderea recomandărilor și către implicarea părinților și a altor instituții, subliniind că progresul educațional nu poate fi responsabilitatea exclusivă a școlii, mai ales în condițiile unei corelații puternice între statutul socioeconomic și rezultatele elevilor.

Specialiștii insistă că viitorul pas necesar este construirea unui sistem integrat de date, care să permită măsurarea clară a impactului fiecărei reforme și fiecărei intervenții educaționale. Doar astfel, spun aceștia, România va putea ști cu adevărat ce funcționează, pentru cine și în ce condiții — un fundament esențial pentru politici publice eficiente în educație.

Rapoartele PISA din ultimii ani oferă României un diagnostic clar și soluții concrete pentru educație: evaluare standardizată, sprijin diferențiat și formare relevantă a profesorilor. Specialiștii explică de ce implementarea constantă rămâne pasul esențial.

Coaliția pentru Educație cere un plan de recuperare pentru elevii cu decalaje de învățare, după rezultatele PISA 2025

Copiii folosesc AI de la 10 ani: de ce competențele digitale contează mai mult decât viteza cu care ating un ecran

Rezultatele PISA 2025: președintele cere investiții consecvente în educația din România

Foto: Shutterstock.com

Alma

Ultima actualizare: 16 Septembrie 2026 @ 02:09

Mai multe despre Alma