România dispune, de mai bine de trei ani, de un diagnostic clar și de o hartă a soluțiilor pentru rezultatele elevilor la testările internaționale PISA. Rapoartele succesive, construite pe date solide și analize riguroase, arată aceleași direcții de acțiune: evaluare standardizată, identificare timpurie a elevilor cu dificultăți, sprijin diferențiat pentru școlile dezavantajate și monitorizare continuă a progresului. Provocarea, spun specialiștii, nu este lipsa cunoașterii, ci punerea ei în practică.
Ce arată datele și ce recomandă cercetătorii
Cercetătoarea Gabriela Noveanu, coordonatoarea națională PISA din cadrul Institutului de Științe ale Educației, a prezentat recent rezultatele PISA 2025, alături de un set de șapte priorități pentru sistemul educațional românesc. Printre acestea: identificarea timpurie a nevoilor elevilor, o evaluare standardizată aplicată la nivel național, monitorizarea integrată a participării școlare și a progresului în învățare, sprijin multianual pentru școlile aflate în dificultate, formarea profesorilor centrată pe activitatea reală de la clasă, alfabetizarea digitală și utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale, precum și evaluarea impactului reformelor educaționale.
„PISA 2025 oferă o hartă a riscurilor; miza este transformarea datelor în intervenții timpurii, consecvente și măsurabile”, se arată în prezentarea oficială a rezultatelor. Este, în esență, același mesaj transmis și după ciclul PISA din 2022, atunci când raportul național recomanda îmbunătățirea calității datelor, colectarea de informații în timp real despre elevii aflați în risc și consolidarea sistemelor de monitorizare.
Programe existente, nevoie de continuitate în implementare
România are deja instrumente construite pentru a sprijini elevii vulnerabili, precum Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS) și Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație, gândit pentru identificarea elevilor aflați în risc de abandon. Existența acestor mecanisme reprezintă un pas important, iar specialiștii subliniază că pasul următor este asigurarea implementării lor constante, astfel încât sprijinul să ajungă la timp în fiecare școală care are nevoie de el.
Datele arată că diferențele de performanță dintre elevii proveniți din medii socioeconomice diferite s-au adâncit în ultimul deceniu, la fel ca decalajele dintre școli. Tocmai de aceea, una dintre recomandările centrale ale specialiștilor vizează un sprijin multianual, consecvent, pentru școlile cu dezavantaje multiple, nu doar intervenții punctuale.
Recomandări pentru profesori și pentru sistemul de evaluare
Un alt punct esențial ține de formarea profesorilor. Gabriela Noveanu a subliniat că participarea la cursuri de formare nu este suficientă dacă nu este urmărit efectul acestora asupra practicii reale de la clasă. „Datele trebuie să ajungă în sala de clasă, la profesori”, a explicat cercetătoarea, adăugând că scopul nu este pregătirea elevilor special pentru testul PISA, ci dezvoltarea unor competențe autentice prin strategii moderne de predare și evaluare.
De asemenea, reprezentanta UNICEF România, Luminița Costache, a propus extinderea recomandărilor și către implicarea părinților și a altor instituții, subliniind că progresul educațional nu poate fi responsabilitatea exclusivă a școlii, mai ales în condițiile unei corelații puternice între statutul socioeconomic și rezultatele elevilor.
Specialiștii insistă că viitorul pas necesar este construirea unui sistem integrat de date, care să permită măsurarea clară a impactului fiecărei reforme și fiecărei intervenții educaționale. Doar astfel, spun aceștia, România va putea ști cu adevărat ce funcționează, pentru cine și în ce condiții — un fundament esențial pentru politici publice eficiente în educație.
Rapoartele PISA din ultimii ani oferă României un diagnostic clar și soluții concrete pentru educație: evaluare standardizată, sprijin diferențiat și formare relevantă a profesorilor. Specialiștii explică de ce implementarea constantă rămâne pasul esențial.
Foto: Shutterstock.com
Încă din copilărie, cuvintele au fost lumea mea. Scriam povești, versuri, jurnale intime. Găseam în scris o modalitate de a mă exprima, de a înțelege lumea din jur și pe mine însămi.
Ca redactor,...

Ministerul Educației respinge uniformele obligatorii: „Nu există un studiu care să arate că reduc bullying-ul”
ANOSR cere majorarea bursei sociale minime la 1.050 de lei pentru studenți
Senatul a votat acordarea burselor școlare inclusiv pe timpul vacanțelor
Universitățile românești, prezență redusă în clasamentul Shanghai pe domenii de studiu 2026