Spectacolului poartă semnătura regizorului Stefano Poda, iar direcția muzicală îi aparține maestrului Tiberiu Soare, cu participarea Orchestrei, a Corului și a Corului de copii ai Operei Naționale București.
„Este un monument de umanism, care traversează istoria din Grecia antică până în secolul XX, plină de viziune, de poezie, de geniu. Oedipe pleacă de la Sofocle, dar totul este reinventat și scindat în lumini și umbre. Oedipe este un semn al destinului, desigur: sunt foarte legat de idealul tragediei grecești, iar Oedipe e simbolul acestui ideal. Visul meu era să pun în scenă această operă pe Acropole, la Atena, unde am regizat și Trubadurul, în 2012, dar destinul a vrut să se întâmple întâi în țara natală a compozitorului ei. La fel ca și cu teatrul, am fost mereu curios cu privire la muzica din antichitate. Tragedia greacă la origini era cântată, nu doar vorbită, dar nu avem cum să ne dăm seama astăzi cum suna ea atunci, cum sunau acele voci, acele coruri, acele vibrații. Ca un mare artist, Enescu are acea putere extraordinară să traducă lumea străveche în urechile moderne, să ne facă să intrăm într-un fel de mașină a timpului. Este pur și simplu formidabil." – Stefano Poda.
În rolurile principale îi regăsim pe baritonul Ionuț Pascu (Oedip), mezzosopranele Ruxandra Donose (Iocasta) și Ramona Zaharia (Sfinx) și basul Vazgen Gazaryan (Marele Preot).
Opera enesciană aduce în prim-plan arhicunoscutul mit al lui Oedip – potrivit căruia fiul regelui din Teba își ucide propriul tată (Laios) și se căsătorește cu propria mamă (Iocasta) –, într-o manieră reinterpretată de geniul marelui compozitor român, dar care păstrează proaspătă, până în contemporaneitate, semnificația și relevanța idealului tragediei grecești.
Un aspect fascinant al acestei opere este modul în care Enescu a reușit să îmbine influențe din repertoriul tradițional românesc cu tehnici componistice moderne specifice sonorităților muzicale ale secolului XX (ceea ce face ca această splendidă operă să poată părea, uneori, oarecum inaccesibilă la o primă și singură audiție). Partitura abundă – mai ales în actul I – în teme folclorice, motive lirice și dansuri bucolice (lesne identificabile ca aparținând universului muzical românesc atât de îndrăgit de George Enescu), care se împletesc armonios cu pasaje orchestrale dramatice și impresionante sau cu arii de o adâncime emoționantă și răscolitoare.
Distribuția: Ionuț Pascu - Oedip (bariton), Ruxandra Donose - Iocasta (mezzosoprană), Ramona Zaharia - Sfinx (mezzosoprană), Vazgen Gazaryan - Marele Preot (bas), Paul Curievici - Laios (tenor), Adrian Sâmpetrean - Creon (bass), Kaarin Cecilia Phelps - Antigona (soprană), Alexei Botnarciuc - Tiresias (bas), Andrei Lazăr - Păstorul (tenor), Daniel Filipescu - Thésée (bas), andreea Iftimescu -Mérope (contralto), Damian Vlad - Străjerul (bas), Zoica Șohterus - Femeie tebană (contralto), Leonard Bernad - Phorbas (bas).
Bilete disponibile pe https://www.festivalenescu.ro/ro/festivalul-george-enescu/concerte-teste/orchestra-operei-naionale-bucureti-1777492344
Parcursul meu profesional și construirea adultului de azi au două mari crezuri comune. Cred aprig și de neclintit în puterea cuvântului scris și în valoarea intrinsecă a fiecărui om. Acest lucru m-a determinat să...
”Nu mă lăsa să mor” - o poveste de ficțiune despre realitatea dureroasă a singurătății, din 5 decembrie în cinematografe
O joacă a unui tânăr român a dus la reinventarea sistemului de returnare a ambalajelor
McHappy Day 2025®: când faptele bune țin familiile împreună
Prelungim termenul de înscriere ca voluntar pentru copiii abandonați. Ultima zi de înscriere: 10 octombrie