Un moment rar surprins în largul peninsulei Baja California, din Mexic, oferă cercetătorilor o fereastră neașteptată către modul în care animalele marine își transmit cunoștințele către urmași. O femelă de orcă a fost filmată în timp ce vâna o broască țestoasă de mare, nu într-un mod rapid și eficient, ci lent, aproape ritualic, în timp ce puiul ei stătea alături și urmărea fiecare mișcare.
În loc să omoare prada rapid, femela a rostogolit-o, a răsucit-o, a ținut-o sub apă și a tras-o de înotătoare, sub privirea atentă a puiului. Abia după câteva minute, cele două orci au început să se hrănească, rupând din înotătoarele și ficatul bogat în nutrienți al țestoasei.
Un cadru filmat din întâmplare
Scena a fost surprinsă de regizorul Alonso Rodríguez, care colabora cu cercetători ce studiază orcile din regiune. Aflat alături de pescari locali în căutarea calmarilor, în Golful Californiei, acesta a observat la apus un grup de nouă orci apărând la suprafață. Când o femelă și puiul ei s-au despărțit de restul grupului, Rodríguez și-a lansat drona, surprinzând astfel întreaga secvență a vânătorii.
„Încerc mereu să am camera aproape și să fiu pregătit, pentru că niciodată nu știi când se va întâmpla ceva neașteptat în ocean”, a povestit Rodríguez, fondatorul organizației nonprofit Mares De Mexico, dedicată conservării mediului marin. „În momentul în care am văzut țestoasa intrând în cadru, mi-am dat seama că urmează să văd ceva diferit.”
Joacă sau lecție de supraviețuire?
Imaginile au stârnit o întrebare importantă pentru oamenii de știință: femela se juca pur și simplu cu prada sa, sau își învăța puiul cum să vâneze, oferindu-i o oportunitate reală de a învăța? Potrivit specialiștilor, demonstrarea unui comportament de „predare” la animale este mult mai greu de dovedit decât simpla observare și imitare, întâlnită frecvent la specii precum albinele sau suricatele.
Pentru ca un comportament să fie considerat predare, cercetătorii folosesc trei criterii: animalul cu experiență trebuie să își modifice comportamentul în prezența celui tânăr, acest lucru trebuie să grăbească procesul de învățare al puiului, iar adultul trebuie să suporte un anumit cost - timp, energie sau chiar o masă amânată.
Unul dintre cele mai bine documentate exemple de predare în natură vine de la suricate, care își învață puii cum să mănânce scorpioni, pradă periculoasă din cauza cleștilor și a acului veninos. Adulții le aduc mai întâi pui scorpioni morți, apoi vii, dar fără ac, pentru ca puii să exerseze doar gestionarea cleștilor, până când, în cele din urmă, le oferă scorpioni întregi, cu acul intact.
Rolul esențial al mamelor în lumea orcilor
Specialiștii consideră că imaginile cu orcile sunt compatibile cu ideea unui comportament educativ, mai ales că femela a petrecut mult mai mult timp cu prada decât ar fi fost necesar dacă ar fi vrut doar să se hrănească rapid. Chiar dacă nu se poate afirma cu certitudine absolută, contextul sugerează că femela încerca să îi arate puiului tehnici de imobilizare a prăzii, prin răsucire și mușcătură.
Rodríguez, autorul imaginilor, este de aceeași părere. „Am observat cum puiul urmărea tot ce făcea mama lui, iar uneori se lăsa distras și se îndepărta puțin. A fost fascinant să încerc să înțeleg dinamica dintre mamă și pui”, a povestit el.
Puii de orcă petrec o perioadă îndelungată alături de mamele lor, atât pentru protecție și hrană, cât și pentru a învăța tehnicile de vânătoare specifice regiunii în care trăiesc. În diferite colțuri ale lumii, orcile vânează prăzi diferite: foci pe gheața din Antarctica, pisici de mare în Noua Zeelandă sau pui de elefanți de mare și lei de mare aproape de țărmurile Argentinei. Există chiar populații de orci care trăiesc în aceeași zonă, dar care se specializează, de-a lungul generațiilor, în prăzi complet diferite. Acest proces de învățare a hranei reprezintă, potrivit cercetătorilor, o parte esențială din identitatea acestor animale extrem de inteligente și sociale.
foto prima pagină Mailen Palma/ Shutterstock, slowmotiongli/ Shutterstock Cercetătorii cred că femela prelungește procesul intenționat pentru a-i oferi puiului ocazia să observe tehnicile de imobilizare a prăzii, un comportament asociat cu predarea, nu doar cu joaca. Predarea presupune ca animalul experimentat să își modifice comportamentul special pentru a ajuta puiul să învețe mai repede, suportând totodată un cost, precum timp sau energie suplimentară, spre deosebire de simpla imitare. Suricatele sunt unul dintre cele mai bine documentate exemple, învățându-și puii treptat cum să mănânce scorpioni, pornind de la exemplare moarte și ajungând, în final, la scorpioni vii și periculoși.Întrebări frecvente despre Orci
1. De ce durează atât de mult vânătoarea orcii, dacă ar putea ucide prada rapid?
2. Cum diferă predarea de simpla observare la animale?
3. Ce alte animale sunt cunoscute pentru comportamente similare de predare?
O carte scrisă după peste 20 de ani cu endometrioză. Marina Râșnoveanu: ”Echilibrul meu a venit din cunoaștere”.
O olimpică medaliată cu aur la chimie luptă în instanță pentru dreptul de a intra la Medicină fără examen
O cheamă Gabriela Soporan și a schimbat destine în diaspora timp de 20 de ani! Secretul pe care mulți nu îl știu
Încă din copilărie, cuvintele au fost lumea mea. Scriam povești, versuri, jurnale intime. Găseam în scris o modalitate de a mă exprima, de a înțelege lumea din jur și pe mine însămi.
Ca redactor,...
Admiterea separată la liceu, discutată din nou în Parlament chiar în prima zi de școală
A început prima ediție a Jocurilor Parasport România, la București
Carduri educaționale 2026-2027: părinții elevilor defavorizați pot depune cererea până pe 9 octombrie
1 septembrie este oficial Ziua Sportului Paralimpic în România