Sarbatori de iarna in Neamt


In Neamt, sarbatorile de iarna sunt asteptate cu o bucurie cu atÔt mai mare, cu cÔt ele cuprind traditii cu un farmec inegalabil si cu o originalitate de netagaduit. Etnografii au ajuns la unanima concluzie ca oamenii din tinutul Neamtului pastreaza si astazi, cu sfintenie, cele mai vechi obiceiuri si ritualuri de pe intreg cuprinsul tarii, multe din ele datÔnd atÔt din perioada precrestina, in care dacii erau stapÔni ai acestor meleaguri, cÔt si din timpurile de inceput ale crestinismului, cÔnd localnicii incepusera sa imbratiseze noua si dreapta credinta, propovaduita de SfÔntul Apostol Andrei. In Vrancea se pastreaza traditia colindului pentru fetele nemaritate si a benzilor de Jieni, inspirata din faptele lui Iancu Jianu.

Marea sarbatoare incepe, fireste, cu Ajunul. Potrivit legendei, Mos Ajun a fost cel care a indrumat-o pe Maica Domnului catre fratele sau mai instarit, Mos Craciun, in staulul caruia PreasfÔnta avea sa-L dea lumii pe MÔntuitor. In ziua de Ajun, preotul merge din casa-n casa purtÔnd icoana Nasterii Domnului, iar oamenii il intÔmpina cu vin nou, mere, miez de nuca, sarmale de post facute cu orez, piftele din cartofi si turte cu julfa, facute din seminte fierte de cÔnepa si foi de aluat subtiri si stravezii ca sticla, numite äpelincile Maicii Domnuluiö. Localnicii de pe Valea Tarcaului spun ca preotul care intra in casa, cu icoana, trebuie musai sa se aseze cÔteva clipe pe pat, pentru ca si clostile sa stea pe oua in anul urmator. Iar daca sub sezutul sfintiei-sale se pun si cÔteva boabe de grÔu, ce mai apoi vor fi date la pasari, atunci cu siguranta va fi belsug de oua si de oratanii in gospodarie. Seara de Ajun vine spre marea bucurie a copiilor, care pornesc cu colinda sa vesteasca cu glasuri subtirele nasterea lui Iisus si sa primeasca-n schimb äun banut, un colacel si sorici de la purcelö.

źTurca╗ din vremea lui Cantemir

Sarbatoarea si manifestarile traditionale continua, fara vreo clipa de ragaz, din prima zi a Craciunului si pÔna in ajunul Anului Nou. Copiii merg cu steaua, iar tinerii cu mustatile mijite se strÔng in cete viu colorate si umbla din poarta-n poarta, interpretÔnd jocuri simbolice cu vechime si semnificatii care se pierd in indepartata negura a timpului. Jocul ursului, raspÔndit si in alte zone ale tarii, este cu siguranta cel mai cunoscut si, totodata, cel mai vechi. Unul din tinerii cetei, de regula cel mai voinic, se imbraca intr-o blana lunga, impodobita deseori cu oglinzi si panglici colorate, si-si pune pe cap o masca imitÔnd capul de urs. Ursarul, costumat in tigan si uns temeinic cu funingine pe fata, mÔna ursul cu un ciomag si-l indeamna sa joace, cÔntÔnd si batÔnd in toba. Deseori, cÔntecul este acompaniat de muzicanti suflÔnd in fluiere, trompete si clarinete. In jurul lor, danseaza inca cel putin trei personaje mascate: baba, bulibasa si boierul. Ursul se preface la un moment dat ca moare, apoi invie si incepe sa sara in ritmul tobei, mai abitir si mai plin de viata ca inainte. Potrivit cercetatorilor, jocul dateaza din vremea in care Zamolxis, marele preot al dacilor, devenit mai apoi zeul lor suprem, se imbraca in blana de urs atunci cÔnd executa ritualurile sacre din perioada solstitiului de iarna. Insusi numele lui Zamolxis vine sa intareasca acest fapt, Zalmo insemnÔnd, in limba daca, blana sau piele de urs. Jocul ursului isi are deci originea in actualul tinut al Neamtului, in zona masivului Ceahlau, unde - lucru cunoscut - Zamolxis isi avea salasul. Initial, ritualul simboliza eternul ciclu al mortii si reinvierii naturii, iar mai apoi, in perioada crestina, avea sa capete si marea semnificatie a mortii si invierii lui Iisus. Un alt obicei, practicat de sute de ani in Neamt, de Craciun, este Turca. Unii etnografi spun ca äjocul turceiö a luat nastere ca amintire a aratarii trimise de Irod ca sa sperie mamele celor cinci mii de prunci, pe care mai apoi i-a ucis, in speranta ca-l va ucide si pe Nou-Nascutul MÔntuitor. Domnitorul Dimitrie Cantemir, care a pomenit obiceiul in scrierile sale, a fost insa de parere ca acesta a izvorÔt ceva mai recent, ca urmare a urii moldovenilor fata de navalitorii turci. Turca este reprezentata de un om caruia i se pune in spate un gheb, o piele de tap si un clopot mare, iar pe chip o masca urÔcioasa, impodobita cu coarne si fÔsii lungi, din pÔnza colorata. Ceilalti tineri din ceata, imbracati in costume populare, joaca si cÔnta imprejurul lui, afurisindu-l si alungÔndu-l din gospodarii, ca pe un exponent al raului.

Obicei unic in Neamt: Banda lui Coroi

Unul din obiceiurile vechi, manifestate de Craciun, este si cel al bandei de haiduci. Spre deosebire de alte cÔteva zone ale tarii unde mai este practicat, prin satele nemtene, indeosebi in cele de pe vaile Moldovei si Siretului, el se numeste äBanda lui Coroiö, dat fiind faptul ca respectivul haiduc, ultimul din istoria tarii, si-a trait anii de haiducie pe aceste meleaguri, fiind prins si executat in 1936, la Roman. Ceata haiducilor este formata din cinci pÔna la zece tineri, imbracati in diverse costume, in functie de rolul interpretat. Vataful cel mare, care joaca rolul lui Coroi, este ales din rÔndul celor mai voinici si i se consfinteste statutul de capitan al bandei prin lovirea sa de trei ori, cu spatele, de grinda casei sale parintesti. El este imbracat in costum popular de sarbatoare si poarta, de regula, doua panglici tricolore, incrucisate pe piept. Urmatorul in banda este haiducul sef, care trebuie musai sa aiba pistoale si sa poarte mustati, apoi vin ceilalti haiduci si poterasii, sau arnautii. Jocul, derulat pe fondul muzical interpretat la fluier, toba si trompeta, imita victoria haiducilor asupra urmaritorilor din potera, in esenta victoria binelui asupra raului.

Colind pentru fetele nemaritate

Tinerii din comuna Dumbraveni vor iesi la colindat, in aceasta seara. Timp de cÔteva zile, ei au repetat un colind vechi de peste 200 de ani, intitulat äFiricelô. Directorul Caminului Cultural, Costel Spinu, a declarat ca acest colind nu a mai fost interpretat dinainte de Revolutie iar acum se incearca o äresuscitareô. Potrivit acestuia, colindul äFiricelô a fost cÔntat pentru prima data in jurul anului 1800, fiind dedicat fetelor nemaritate. Tinerii necasatoriti, impartiti in cete, mergeau in seara ajunului la acestea, ocazie cu care faceau si un inventar al zestrei detinute de fiecare in parte. Dupa ce inventariau bunurile, tinerii necasatoriti puteau alege pe fata potrivita, pentru a se insura cu ea. äFiricel este o veche urare, noi credem ca are deja 205 ani, fiind transmis din generatie in generatie prin viu grai. Pe vremuri, erau colindate in seara de ajun fetele nemaritate. Pentru baietii neinsurati exista un alt colind, intitulat źLa vÔrful la noua meri╗. Ne mÔndrim ca aceste cintece traditionale nu au fost uitate, noi nu ne-am pierdut radacinile stramosestiô.Tot in ajunul Craciunilor, tinerii mai obisnuiesc sa joace äJieniiô, un fel de teatru popular cu teme haiducesti. La Vintileasca, o localitate de munte, batrÔnii si copiii inca mai poarta cu mÔndrie straiele populare. In preajma sarbatorilor de iarna, an de an ei isi colinda vecinii. äPe vremuri, źCu Steaua╗ incepea seria manifestarilor dedicate Cracinului. Acest obicei a disparut o perioada, dar spre bucuria noastra a reinviat cu aproape 15 ani in urma, la fel ca si colindatul. De 15 ani copiii merg an de an pe la casele gospodarilor pentru a-i uraô.

Vin japonezii sa ne filmeze traditiile

Un alt obicei de iarna reinviat de cei din Vintileasca este colindul. CÔntecele au fost invatate de la bunicii care acum nu mai sunt. Copiii pornesc la colindat in ajun, pe la orele prÔnzului, si se intorc acasa abia seara. Pe timp de noapte, este rÔndul tinerilor sa plece la urat, ei fiind impartiti in cete de cÔte 20 de persoane. äSunt persoane care daruiesc uratorilor mere, gogosi sau nuci, de dragul traditiei. Majoritatea locuitorilor dau insa bani. CÔnd au fost reluate aceste traditii, batrÔnii au fost foarte bucurosi, in schimb, tinerii s-au dovedit a fi mai reticentiô, a explicat Stana Georgescu.
La Racoasa, o comuna tot din zona de munte, tinerii merg cu capra si cu buhaiu. Ziua, locuitorii comunei sunt colindati de copii, iar noaptea de tineri. äSunt traditii pastrate de la stramosi, care ii bucura pe cetateni. Sunt si manifestari organizate de biserica, scopul fiind acela de a strÔnge fonduri pentru anumite investitiiô, a declarat primarul comunei Racoasa, Gigel Dragomir. De altfel, in comuna Racoasa urmeaza sa soseasca un japonez, Nario Inagaki, care ii va inregistra pe batrÔnii dansatori din comuna. äVrea ca totul sa fie natural, fara nici o regie. Face un film cu perechi de dansatori care au peste 50 de ani si cu solisti care cÔnta la vioara si contrabas, in general instrumente vechiô, a precizat directoarea Caminului Cultural din localitate, Camelia Popa.


Preluare "Gardianul"
Ridhima
Postat pe 26 Decembrie 2008 00:24

Recomandari

SubiectMesajeUltimul Mesaj
''Arta de a sta in rand"3De la: tutankhamon 12 Septembrie 2009 04:20
compatibilitate9De la: naitsirc 23 Martie 2012 18:34
Carnavalul clatitelor, Prejmer, 20091De la: Ridhima 11 Februarie 2009 13:54
Evenimente12De la: Ridhima 3 Mai 2010 22:14
Castigatori concurs6De la: sev 11 Octombrie 2010 15:51
Setari Cookie-uri