Sarbatori de iarna in Neamt


In Neamt, sarbatorile de iarna sunt asteptate cu o bucurie cu att mai mare, cu ct ele cuprind traditii cu un farmec inegalabil si cu o originalitate de netagaduit. Etnografii au ajuns la unanima concluzie ca oamenii din tinutul Neamtului pastreaza si astazi, cu sfintenie, cele mai vechi obiceiuri si ritualuri de pe intreg cuprinsul tarii, multe din ele datnd att din perioada precrestina, in care dacii erau stapni ai acestor meleaguri, ct si din timpurile de inceput ale crestinismului, cnd localnicii incepusera sa imbratiseze noua si dreapta credinta, propovaduita de Sfntul Apostol Andrei. In Vrancea se pastreaza traditia colindului pentru fetele nemaritate si a benzilor de Jieni, inspirata din faptele lui Iancu Jianu.

Marea sarbatoare incepe, fireste, cu Ajunul. Potrivit legendei, Mos Ajun a fost cel care a indrumat-o pe Maica Domnului catre fratele sau mai instarit, Mos Craciun, in staulul caruia Preasfnta avea sa-L dea lumii pe Mntuitor. In ziua de Ajun, preotul merge din casa-n casa purtnd icoana Nasterii Domnului, iar oamenii il intmpina cu vin nou, mere, miez de nuca, sarmale de post facute cu orez, piftele din cartofi si turte cu julfa, facute din seminte fierte de cnepa si foi de aluat subtiri si stravezii ca sticla, numite pelincile Maicii Domnului. Localnicii de pe Valea Tarcaului spun ca preotul care intra in casa, cu icoana, trebuie musai sa se aseze cteva clipe pe pat, pentru ca si clostile sa stea pe oua in anul urmator. Iar daca sub sezutul sfintiei-sale se pun si cteva boabe de gru, ce mai apoi vor fi date la pasari, atunci cu siguranta va fi belsug de oua si de oratanii in gospodarie. Seara de Ajun vine spre marea bucurie a copiilor, care pornesc cu colinda sa vesteasca cu glasuri subtirele nasterea lui Iisus si sa primeasca-n schimb un banut, un colacel si sorici de la purcel.

Turca din vremea lui Cantemir

Sarbatoarea si manifestarile traditionale continua, fara vreo clipa de ragaz, din prima zi a Craciunului si pna in ajunul Anului Nou. Copiii merg cu steaua, iar tinerii cu mustatile mijite se strng in cete viu colorate si umbla din poarta-n poarta, interpretnd jocuri simbolice cu vechime si semnificatii care se pierd in indepartata negura a timpului. Jocul ursului, raspndit si in alte zone ale tarii, este cu siguranta cel mai cunoscut si, totodata, cel mai vechi. Unul din tinerii cetei, de regula cel mai voinic, se imbraca intr-o blana lunga, impodobita deseori cu oglinzi si panglici colorate, si-si pune pe cap o masca imitnd capul de urs. Ursarul, costumat in tigan si uns temeinic cu funingine pe fata, mna ursul cu un ciomag si-l indeamna sa joace, cntnd si batnd in toba. Deseori, cntecul este acompaniat de muzicanti suflnd in fluiere, trompete si clarinete. In jurul lor, danseaza inca cel putin trei personaje mascate: baba, bulibasa si boierul. Ursul se preface la un moment dat ca moare, apoi invie si incepe sa sara in ritmul tobei, mai abitir si mai plin de viata ca inainte. Potrivit cercetatorilor, jocul dateaza din vremea in care Zamolxis, marele preot al dacilor, devenit mai apoi zeul lor suprem, se imbraca in blana de urs atunci cnd executa ritualurile sacre din perioada solstitiului de iarna. Insusi numele lui Zamolxis vine sa intareasca acest fapt, Zalmo insemnnd, in limba daca, blana sau piele de urs. Jocul ursului isi are deci originea in actualul tinut al Neamtului, in zona masivului Ceahlau, unde - lucru cunoscut - Zamolxis isi avea salasul. Initial, ritualul simboliza eternul ciclu al mortii si reinvierii naturii, iar mai apoi, in perioada crestina, avea sa capete si marea semnificatie a mortii si invierii lui Iisus. Un alt obicei, practicat de sute de ani in Neamt, de Craciun, este Turca. Unii etnografi spun ca jocul turcei a luat nastere ca amintire a aratarii trimise de Irod ca sa sperie mamele celor cinci mii de prunci, pe care mai apoi i-a ucis, in speranta ca-l va ucide si pe Nou-Nascutul Mntuitor. Domnitorul Dimitrie Cantemir, care a pomenit obiceiul in scrierile sale, a fost insa de parere ca acesta a izvort ceva mai recent, ca urmare a urii moldovenilor fata de navalitorii turci. Turca este reprezentata de un om caruia i se pune in spate un gheb, o piele de tap si un clopot mare, iar pe chip o masca urcioasa, impodobita cu coarne si fsii lungi, din pnza colorata. Ceilalti tineri din ceata, imbracati in costume populare, joaca si cnta imprejurul lui, afurisindu-l si alungndu-l din gospodarii, ca pe un exponent al raului.

Obicei unic in Neamt: Banda lui Coroi

Unul din obiceiurile vechi, manifestate de Craciun, este si cel al bandei de haiduci. Spre deosebire de alte cteva zone ale tarii unde mai este practicat, prin satele nemtene, indeosebi in cele de pe vaile Moldovei si Siretului, el se numeste Banda lui Coroi, dat fiind faptul ca respectivul haiduc, ultimul din istoria tarii, si-a trait anii de haiducie pe aceste meleaguri, fiind prins si executat in 1936, la Roman. Ceata haiducilor este formata din cinci pna la zece tineri, imbracati in diverse costume, in functie de rolul interpretat. Vataful cel mare, care joaca rolul lui Coroi, este ales din rndul celor mai voinici si i se consfinteste statutul de capitan al bandei prin lovirea sa de trei ori, cu spatele, de grinda casei sale parintesti. El este imbracat in costum popular de sarbatoare si poarta, de regula, doua panglici tricolore, incrucisate pe piept. Urmatorul in banda este haiducul sef, care trebuie musai sa aiba pistoale si sa poarte mustati, apoi vin ceilalti haiduci si poterasii, sau arnautii. Jocul, derulat pe fondul muzical interpretat la fluier, toba si trompeta, imita victoria haiducilor asupra urmaritorilor din potera, in esenta victoria binelui asupra raului.

Colind pentru fetele nemaritate

Tinerii din comuna Dumbraveni vor iesi la colindat, in aceasta seara. Timp de cteva zile, ei au repetat un colind vechi de peste 200 de ani, intitulat Firicel. Directorul Caminului Cultural, Costel Spinu, a declarat ca acest colind nu a mai fost interpretat dinainte de Revolutie iar acum se incearca o resuscitare. Potrivit acestuia, colindul Firicel a fost cntat pentru prima data in jurul anului 1800, fiind dedicat fetelor nemaritate. Tinerii necasatoriti, impartiti in cete, mergeau in seara ajunului la acestea, ocazie cu care faceau si un inventar al zestrei detinute de fiecare in parte. Dupa ce inventariau bunurile, tinerii necasatoriti puteau alege pe fata potrivita, pentru a se insura cu ea. Firicel este o veche urare, noi credem ca are deja 205 ani, fiind transmis din generatie in generatie prin viu grai. Pe vremuri, erau colindate in seara de ajun fetele nemaritate. Pentru baietii neinsurati exista un alt colind, intitulat La vrful la noua meri. Ne mndrim ca aceste cintece traditionale nu au fost uitate, noi nu ne-am pierdut radacinile stramosesti.Tot in ajunul Craciunilor, tinerii mai obisnuiesc sa joace Jienii, un fel de teatru popular cu teme haiducesti. La Vintileasca, o localitate de munte, batrnii si copiii inca mai poarta cu mndrie straiele populare. In preajma sarbatorilor de iarna, an de an ei isi colinda vecinii. Pe vremuri, Cu Steaua incepea seria manifestarilor dedicate Cracinului. Acest obicei a disparut o perioada, dar spre bucuria noastra a reinviat cu aproape 15 ani in urma, la fel ca si colindatul. De 15 ani copiii merg an de an pe la casele gospodarilor pentru a-i ura.

Vin japonezii sa ne filmeze traditiile

Un alt obicei de iarna reinviat de cei din Vintileasca este colindul. Cntecele au fost invatate de la bunicii care acum nu mai sunt. Copiii pornesc la colindat in ajun, pe la orele prnzului, si se intorc acasa abia seara. Pe timp de noapte, este rndul tinerilor sa plece la urat, ei fiind impartiti in cete de cte 20 de persoane. Sunt persoane care daruiesc uratorilor mere, gogosi sau nuci, de dragul traditiei. Majoritatea locuitorilor dau insa bani. Cnd au fost reluate aceste traditii, batrnii au fost foarte bucurosi, in schimb, tinerii s-au dovedit a fi mai reticenti, a explicat Stana Georgescu.
La Racoasa, o comuna tot din zona de munte, tinerii merg cu capra si cu buhaiu. Ziua, locuitorii comunei sunt colindati de copii, iar noaptea de tineri. Sunt traditii pastrate de la stramosi, care ii bucura pe cetateni. Sunt si manifestari organizate de biserica, scopul fiind acela de a strnge fonduri pentru anumite investitii, a declarat primarul comunei Racoasa, Gigel Dragomir. De altfel, in comuna Racoasa urmeaza sa soseasca un japonez, Nario Inagaki, care ii va inregistra pe batrnii dansatori din comuna. Vrea ca totul sa fie natural, fara nici o regie. Face un film cu perechi de dansatori care au peste 50 de ani si cu solisti care cnta la vioara si contrabas, in general instrumente vechi, a precizat directoarea Caminului Cultural din localitate, Camelia Popa.


Preluare "Gardianul"
Ridhima
Postat pe 26 Decembrie 2008 00:24

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
reclamele pop up de pe site-ul garbo 2 De la: zambil 14 Aprilie 2009 17:09
ce solutie exista??? 17 De la: garbo226933 18 Noiembrie 2011 13:59
Exista termeni si conditii de respectat pe acest forum?Cine supravegheaza asta? 4 De la: tatoo 24 Iunie 2011 00:13
CAMPIONATUL INTERNATIONAL DE GATIT IN AER LIBER 3 De la: fernanda 28 August 2008 15:37
BERBEC 1 De la: mihaela_c 6 Decembrie 2008 14:26
Setari Cookie-uri