dragobete

A FACUT CINEVA RUGACIUNEA LUMANARILOR APRINSE?

interpretare vise

DRAGOBETE: SARBATOAREA DRAGOSTEI LA ROMANI Dragobetele a fost sarbatorit de tinerii satelor pana la mijlocul secolului al XX-lea la 24 si 28 februarie sau la 1 si 25 martie. In ziua de Dragobete pasarile nemigratoare se strang in stoluri, ciripesc, se imperecheaza si incep sa-si construiasca cuiburile. 24 februarie Zeul dragostei si bunei dispozitii pe plaiurile carpatice, numit si Cap de Primavara sau Cap de Vara, este Dragobete, fiul Dochiei. El este identificat cu Cupidon, zeul dragostei in mitologia romana, si cu Eros, zeul iubirii in mitologia greaca. Local, este numit Navalnicul, fecior frumos care ia mintile fetelor si nevestelor tinere, metamorfozat de Maica Domnului in floarea cu acelasi nume. Dragobetele a fost sarbatorit de tinerii satelor pana la mijlocul secolului al XX-lea la 24 si 28 februarie sau la 1 si 25 martie. In ziua de Dragobete pasarile nemigratoare se strang in stoluri, ciripesc, se imperecheaza si incep sa-si construiasca cuiburile. Pasarile neinsotite la Dragobete raman stinghere si fara pui pana in ziua de Dragobete a anului viitor. Asemanator pasarilor, fetele si baietii trebuiau sa se intalneasca, sa faca Dragobetele, pentru a fi indragostiti pe parcursul intregului an: �O femeie numai mana s-o puna pe un barbat strain si va fi dragastoasa in tot cursul anului�. Daca timpul era favorabil, fetele si feciorii adunati in cete ieseau la padure haulind si chiuind pentru a culege primele flori ale primaverii, ghiocelul si brandusa de primavara. In unele sate se scotea din pamant radacina de spanz, cu multiple utilizari in medicina populara. Din zapada netopita in ziua de Dragobete fetele si nevestele tinere isi faceau rezerve de apa cu care se spalau la anumite sarbatori de peste an. Se spunea ca cel care lucreaza de Dragobete va ciricai, precum pasarile, toata viata. Desfasurarea ceremoniilor si actelor rituale sunt atestate de informatiile oamenilor in varsta si de unele zicale precum Dragobetele saruta fetele (Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Transilvania). DRAGOBETELE SAU S�RB�TOAREA DRAGOSTEI Marcel Lutic Pe vremuri, �n preajma zilei de 1 martie, cel mai adesea pe 24 februarie, oamenii, �n special cei tineri, �ineau sau f�ceau Dragobetele. Potrivit tradi�iei Dragobetele era �o zi frumoas� pentru b�ie�ii �i fetele mari, ba chiar �i pentru b�rba�ii �i femeile tinere.� Diminea�a devreme, tineretul se �mbr�ca �n haine de s�rb�toare �i, dac� vremea era ur�t�, se str�ngeau �n cete pe la casele unora dintre ei; dac� vremea era frumoas�, se ie�ea afar� din sat, b�ie�ii adun�nd lemne pentru foc iar fetele culeg�nd flori de prim�var�, flori folosite apoi �n desc�ntecele de dragoste. Prin unele locuri, exista obiceiul ca fetele mari s� str�ng� apa din om�tul netopit sau de pe florile de fragi; aceast� ap�, p�strat� cu mare grija, avea propriet��i magice, spun�ndu-se c� este n�scut� din sur�sul z�nelor, put�nd face fetele mai frumoase �i mai dr�g�stoase; dac� nu erau om�t �i fragi, se folosea banala ap� de ploaie sau cea de izvor, acest lucru f�c�ndu-se atunci c�nd Dragobetele se �inea �n luna martie. �n jurul focurilor aprinse pe dealurile gola�e din jurul satelor, fetele �i b�ie�ii discutau vrute �i nevrute �ns�, cel mai adesea, se spuneau glume cu substrat erotic. Fetele, cum sim�eau apropierea pr�nzului, �ncepeau s� coboare �n fug� spre sat, �n sudul Rom�niei aceast� goana fiind numit� �zbur�torit�. Conform obiceiului, fiecare b�iat urm�rea fata care �i c�zuse drag�; dac� fl�c�ul era iute de picior �i fetei �i pl�cea respectivul urm�ritor, atunci avea loc o s�rutare mai �ndelungat� �n v�zul tuturor. S�rutul acesta semnifica, �n fapt, logodna ludic� a celor doi, cel pu�in pentru un an de zile, de multe ori astfel de logodne prefa��nd logodnele adev�rate. Dac� nu se f�cea Dragobetele, se credea c� tinerii nu se vor putea �ndr�gosti �n anul care urma; �n plus, un semn r�u era dac� o fat� sau un b�iat nu �nt�lneau la Dragobete m�car un reprezentant al sexului opus, opinia general� fiind c� tot anul respectivii nu vor mai fi iubi�i. Maturii aveau partea lor �n cadrul Dragobetelui. Astfel, femeile credeau c� era �ndeajuns s� pui m�na acum pe un b�rbat� str�in (de sat) �i deveneai dr�g�stoas� b�rba�ilor �n tot anul care urma! Femeile mai aveau grij� s� dea m�ncare bun� or�t�niilor din curte, dar �i p�s�rilor cerului, nici o vietate nefiind sacrificat� la Dragobete. �ndeob�te, s�rb�toarea dragostei era socotit� una de bun augur pentru treburile m�runte, nu �i pentru cele mari. Dragobetele era �nchipuit ca un fl�c�u voinic, puternic, frumos �i tare iubitor, put�nd fi �nt�lnit prin p�duri; unele fete �i femei doreau chiar s� fie pedepsite de Dragobete, lucr�nd de ziua lui, iar apoi lu�nd drumul p�durii, aici fiind �nevoite� s� se lase iubite de Dragobete. Chiar dac� mai �pedepsea� femeile, se considera c� Dragobetele ocrotea �i purta noroc �ndr�gosti�ilor, tinerilor �n general, put�nd fi socotit un veritabil Cupidon rom�nesc. Originea acestei s�rb�tori este �n ciclurile naturii, mai ales �n lumea p�s�rilor. Nu �nt�mpl�tor, pas�rea era considerat� una din cele mai vechi divinit��i ale naturii �i dragostei. Ei bine, rom�nii numeau s�rb�toarea Dragobetele �i Logodnicul P�s�rilor, spun�nd c� acum acestea se �mperecheaz� �i �i fac cuib, de la p�s�ri obiceiul fiind preluat �i de c�tre oameni. Motiva�iile prelu�rii erau profunde, din moment ce p�s�rile erau privite ca mesagere ale zeilor, cuv�ntul grecesc �pas�re� �nsemn�nd chiar �mesaj al cerului�. �n final, o �ntrebare �i o urare. �ntrebarea: de ce nu g�sim �n �irul s�rb�torilor noastre locul potrivit �i Dragobetelui, imit�nd, �n schimb, forma occidental� a aceleia�i s�rb�tori? Urarea: s� ne aducem mai des aminte de p�s�ri, animale �i flori �i vom face din zilele noastre s�rb�tori ale dragostei! Cu at�t mai mult cu c�t una din func�iile esen�iale ale s�rb�torilor tradi�ionale era aceea a repunerii �n acord a omului, a comunit��ilor, cu Dumnezeu, cu Universul. (Studiu aparut in revista �Arta de a trai�. Multumim dlui Constantin Turcanu, directorul revistei pentru permisiunea de a il reproduce in publicatia noastra) Bogdan Ioan Stanciu vicepresedinte [email protected] Asociatia Altermedia Pe vremuri, �n preajma zilei de 1 martie, cel mai adesea pe 24 februarie, oamenii, �n special cei tineri, �ineau sau f�ceau Dragobetele. Potrivit tradi�iei Dragobetele era �o zi frumoas� pentru b�ie�ii �i fetele mari, ba chiar �i pentru b�rba�ii �i femeile tinere.� Diminea�a devreme, tineretul se �mbr�ca �n haine de s�rb�toare �i, dac� vremea era ur�t�, se str�ngeau �n cete pe la casele unora dintre ei; dac� vremea era frumoas�, se ie�ea afar� din sat, b�ie�ii adun�nd lemne pentru foc iar fetele culeg�nd flori de prim�var�, flori folosite apoi �n desc�ntecele de dragoste. Prin unele locuri, exista obiceiul ca fetele mari s� str�ng� apa din om�tul netopit sau de pe florile de fragi; aceast� ap�, p�strat� cu mare grija, avea propriet��i magice, spun�ndu-se c� este n�scut� din sur�sul z�nelor, put�nd face fetele mai frumoase �i mai dr�g�stoase; dac� nu erau om�t �i fragi, se folosea banala ap� de ploaie sau cea de izvor, acest lucru f�c�ndu-se atunci c�nd Dragobetele se �inea �n luna martie. �n jurul focurilor aprinse pe dealurile gola�e din jurul satelor, fetele �i b�ie�ii discutau vrute �i nevrute �ns�, cel mai adesea, se spuneau glume cu substrat erotic. Fetele, cum sim�eau apropierea pr�nzului, �ncepeau s� coboare �n fug� spre sat, �n sudul Rom�niei aceast� goana fiind numit� �zbur�torit�. Conform obiceiului, fiecare b�iat urm�rea fata care �i c�zuse drag�; dac� fl�c�ul era iute de picior �i fetei �i pl�cea respectivul urm�ritor, atunci avea loc o s�rutare mai �ndelungat� �n v�zul tuturor. S�rutul acesta semnifica, �n fapt, logodna ludic� a celor doi, cel pu�in pentru un an de zile, de multe ori astfel de logodne prefa��nd logodnele adev�rate. Dac� nu se f�cea Dragobetele, se credea c� tinerii nu se vor putea �ndr�gosti �n anul care urma; �n plus, un semn r�u era dac� o fat� sau un b�iat nu �nt�lneau la Dragobete m�car un reprezentant al sexului opus, opinia general� fiind c� tot anul respectivii nu vor mai fi iubi�i. Maturii aveau partea lor �n cadrul Dragobetelui. Astfel, femeile credeau c� era �ndeajuns s� pui m�na acum pe un b�rbat� str�in (de sat) �i deveneai dr�g�stoas� b�rba�ilor �n tot anul care urma! Femeile mai aveau grij� s� dea m�ncare bun� or�t�niilor din curte, dar �i p�s�rilor cerului, nici o vietate nefiind sacrificat� la Dragobete. �ndeob�te, s�rb�toarea dragostei era socotit� una de bun augur pentru treburile m�runte, nu �i pentru cele mari. Dragobetele era �nchipuit ca un fl�c�u voinic, puternic, frumos �i tare iubitor, put�nd fi �nt�lnit prin p�duri; unele fete �i femei doreau chiar s� fie pedepsite de Dragobete, lucr�nd de ziua lui, iar apoi lu�nd drumul p�durii, aici fiind �nevoite� s� se lase iubite de Dragobete. Chiar dac� mai �pedepsea� femeile, se considera c� Dragobetele ocrotea �i purta noroc �ndr�gosti�ilor, tinerilor �n general, put�nd fi socotit un veritabil Cupidon rom�nesc. Originea acestei s�rb�tori este �n ciclurile naturii, mai ales �n lumea p�s�rilor. Nu �nt�mpl�tor, pas�rea era considerat� una din cele mai vechi divinit��i ale naturii �i dragostei. Ei bine, rom�nii numeau s�rb�toarea Dragobetele �i Logodnicul P�s�rilor, spun�nd c� acum acestea se �mperecheaz� �i �i fac cuib, de la p�s�ri obiceiul fiind preluat �i de c�tre oameni. Motiva�iile prelu�rii erau profunde, din moment ce p�s�rile erau privite ca mesagere ale zeilor, cuv�ntul grecesc �pas�re� �nsemn�nd chiar �mesaj al cerului�. �n final, o �ntrebare �i o urare. �ntrebarea: de ce nu g�sim �n �irul s�rb�torilor noastre locul potrivit �i Dragobetelui, imit�nd, �n schimb, forma occidental� a aceleia�i s�rb�tori? Urarea: s� ne aducem mai des aminte de p�s�ri, animale �i flori �i vom face din zilele noastre s�rb�tori ale dragostei! Cu at�t mai mult cu c�t una din func�iile esen�iale ale s�rb�torilor tradi�ionale era aceea a repunerii �n acord a omului, a comunit��ilor, cu Dumnezeu, cu Universul. Ioan Stanciu Bogdan vicepresedinte [email protected] Asociatia Altermedia salveaza in format PDF vezi versiunea pentru tiparire trimite acest studiu unui prieten: Asociatia Altermedia Asociatia Altermedia este o organizatie neguvernamentala, non-profit, av�nd ca scop promovarea libertatii de expresie prin stimularea implicarii sociale si facilitarea accesului cetatenilor la informatie. Asociatia Altermedia este continuarea fireasca a unui proiect de succes, si anume serviciul de stiri online AlterMedia. Din decembrie 2002, acest proiect de media alternativa prezinta publicului rom�nesc "cealalta fata a realitatii", aceea pe care mass-media oficiala o ocoleste sau o denatureaza �n mod sistematic. De-a lungul a trei ani de activitate, am abordat subiecte precum: coruptia din administratie, cenzura din mass-media oficiala, lucrurile nespuse despre razboaiele din Kosovo, Afghanistan si Irak, dictatura "corectitudinii politice", globalizarea si altele asemenea. Am cautat, �n acelasi timp, sa aducem �n atentia publicului nu senzationalul, grotescul si comercialul, ci valorile autentice, implicarea sociala si respectul fata de adevar. La �nceputul anului 2004, Asociaþia Altermedia, care si-a propus sa actioneze �n trei directii prioritare: Media alternativa, Cultura si stiinta si Dezvoltarea societatii civile. [email protected] www.altermedia.ro OP 1 - CP 705 Bucuresti Tel: 031 815.27.80 Fax: 031 815.27.80 Vezi toate studiile de caz ale companiei Asociatia Altermedia din domeniul Educatie / Cultura sus Linkuri sponsorizate : TAG-urile acestui studiu Cupidon Dochiei DRAGOBETE dragoste februarie Navalnicul obicei primavara romani traditii
alexxandra Postat pe 11 Februarie 2010 06:09

DRAGOBETE: SARBATOAREA DRAGOSTEI LA ROMANI

Dragobetele a fost sarbatorit de tinerii satelor pana la mijlocul secolului al XX-lea la 24 si 28 februarie sau la 1 si 25 martie. In ziua de Dragobete pasarile nemigratoare se strang in stoluri, ciripesc, se imperecheaza si incep sa-si construiasca cuiburile.

24 februarie

Zeul dragostei si bunei dispozitii pe plaiurile carpatice, numit si Cap de Primavara sau Cap de Vara, este Dragobete, fiul Dochiei. El este identificat cu Cupidon, zeul dragostei in mitologia romana, si cu Eros, zeul iubirii in mitologia greaca. Local, este numit Navalnicul, fecior frumos care ia mintile fetelor si nevestelor tinere, metamorfozat de Maica Domnului in floarea cu acelasi nume. Dragobetele a fost sarbatorit de tinerii satelor pana la mijlocul secolului al XX-lea la 24 si 28 februarie sau la 1 si 25 martie. In ziua de Dragobete pasarile nemigratoare se strang in stoluri, ciripesc, se imperecheaza si incep sa-si construiasca cuiburile.

Pasarile neinsotite la Dragobete raman stinghere si fara pui pana in ziua de Dragobete a anului viitor. Asemanator pasarilor, fetele si baietii trebuiau sa se intalneasca, sa faca Dragobetele, pentru a fi indragostiti pe parcursul intregului an: �O femeie numai mana s-o puna pe un barbat strain si va fi dragastoasa in tot cursul anului�. Daca timpul era favorabil, fetele si feciorii adunati in cete ieseau la padure haulind si chiuind pentru a culege primele flori ale primaverii, ghiocelul si brandusa de primavara. In unele sate se scotea din pamant radacina de spanz, cu multiple utilizari in medicina populara. Din zapada netopita in ziua de Dragobete fetele si nevestele tinere isi faceau rezerve de apa cu care se spalau la anumite sarbatori de peste an. Se spunea ca cel care lucreaza de Dragobete va ciricai, precum pasarile, toata viata. Desfasurarea ceremoniilor si actelor rituale sunt atestate de informatiile oamenilor in varsta si de unele zicale precum Dragobetele saruta fetele (Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Transilvania).

DRAGOBETELE SAU S�RB�TOAREA DRAGOSTEI

Marcel Lutic

Pe vremuri, �n preajma zilei de 1 martie, cel mai adesea pe 24 februarie, oamenii, �n special cei tineri, �ineau sau f�ceau Dragobetele. Potrivit tradi�iei Dragobetele era �o zi frumoas� pentru b�ie�ii �i fetele mari, ba chiar �i pentru b�rba�ii �i femeile tinere.� Diminea�a devreme, tineretul se �mbr�ca �n haine de s�rb�toare �i, dac� vremea era ur�t�, se str�ngeau �n cete pe la casele unora dintre ei; dac� vremea era frumoas�, se ie�ea afar� din sat, b�ie�ii adun�nd lemne pentru foc iar fetele culeg�nd flori de prim�var�, flori folosite apoi �n desc�ntecele de dragoste. Prin unele locuri, exista obiceiul ca fetele mari s� str�ng� apa din om�tul netopit sau de pe florile de fragi; aceast� ap�, p�strat� cu mare grija, avea propriet��i magice, spun�ndu-se c� este n�scut� din sur�sul z�nelor, put�nd face fetele mai frumoase �i mai dr�g�stoase; dac� nu erau om�t �i fragi, se folosea banala ap� de ploaie sau cea de izvor, acest lucru f�c�ndu-se atunci c�nd Dragobetele se �inea �n luna martie.

�n jurul focurilor aprinse pe dealurile gola�e din jurul satelor, fetele �i b�ie�ii discutau vrute �i nevrute �ns�, cel mai adesea, se spuneau glume cu substrat erotic. Fetele, cum sim�eau apropierea pr�nzului, �ncepeau s� coboare �n fug� spre sat, �n sudul Rom�niei aceast� goana fiind numit� �zbur�torit�. Conform obiceiului, fiecare b�iat urm�rea fata care �i c�zuse drag�; dac� fl�c�ul era iute de picior �i fetei �i pl�cea respectivul urm�ritor, atunci avea loc o s�rutare mai �ndelungat� �n v�zul tuturor. S�rutul acesta semnifica, �n fapt, logodna ludic� a celor doi, cel pu�in pentru un an de zile, de multe ori astfel de logodne prefa��nd logodnele adev�rate. Dac� nu se f�cea Dragobetele, se credea c� tinerii nu se vor putea �ndr�gosti �n anul care urma; �n plus, un semn r�u era dac� o fat� sau un b�iat nu �nt�lneau la Dragobete m�car un reprezentant al sexului opus, opinia general� fiind c� tot anul respectivii nu vor mai fi iubi�i.

Maturii aveau partea lor �n cadrul Dragobetelui. Astfel, femeile credeau c� era �ndeajuns s� pui m�na acum pe un b�rbat� str�in (de sat) �i deveneai dr�g�stoas� b�rba�ilor �n tot anul care urma! Femeile mai aveau grij� s� dea m�ncare bun� or�t�niilor din curte, dar �i p�s�rilor cerului, nici o vietate nefiind sacrificat� la Dragobete. �ndeob�te, s�rb�toarea dragostei era socotit� una de bun augur pentru treburile m�runte, nu �i pentru cele mari.

Dragobetele era �nchipuit ca un fl�c�u voinic, puternic, frumos �i tare iubitor, put�nd fi �nt�lnit prin p�duri; unele fete �i femei doreau chiar s� fie pedepsite de Dragobete, lucr�nd de ziua lui, iar apoi lu�nd drumul p�durii, aici fiind �nevoite� s� se lase iubite de Dragobete. Chiar dac� mai �pedepsea� femeile, se considera c� Dragobetele ocrotea �i purta noroc �ndr�gosti�ilor, tinerilor �n general, put�nd fi socotit un veritabil Cupidon rom�nesc.

Originea acestei s�rb�tori este �n ciclurile naturii, mai ales �n lumea p�s�rilor. Nu �nt�mpl�tor, pas�rea era considerat� una din cele mai vechi divinit��i ale naturii �i dragostei. Ei bine, rom�nii numeau s�rb�toarea Dragobetele �i Logodnicul P�s�rilor, spun�nd c� acum acestea se �mperecheaz� �i �i fac cuib, de la p�s�ri obiceiul fiind preluat �i de c�tre oameni. Motiva�iile prelu�rii erau profunde, din moment ce p�s�rile erau privite ca mesagere ale zeilor, cuv�ntul grecesc �pas�re� �nsemn�nd chiar �mesaj al cerului�.

�n final, o �ntrebare �i o urare. �ntrebarea: de ce nu g�sim �n �irul s�rb�torilor noastre locul potrivit �i Dragobetelui, imit�nd, �n schimb, forma occidental� a aceleia�i s�rb�tori? Urarea: s� ne aducem mai des aminte de p�s�ri, animale �i flori �i vom face din zilele noastre s�rb�tori ale dragostei! Cu at�t mai mult cu c�t una din func�iile esen�iale ale s�rb�torilor tradi�ionale era aceea a repunerii �n acord a omului, a comunit��ilor, cu Dumnezeu, cu Universul.

(Studiu aparut in revista �Arta de a trai�. Multumim dlui Constantin Turcanu, directorul revistei pentru permisiunea de a il reproduce in publicatia noastra)

Bogdan Ioan Stanciu
vicepresedinte
[email protected]
Asociatia Altermedia

Pe vremuri, �n preajma zilei de 1 martie, cel mai adesea pe 24 februarie, oamenii, �n special cei tineri, �ineau sau f�ceau Dragobetele. Potrivit tradi�iei Dragobetele era �o zi frumoas� pentru b�ie�ii �i fetele mari, ba chiar �i pentru b�rba�ii �i femeile tinere.� Diminea�a devreme, tineretul se �mbr�ca �n haine de s�rb�toare �i, dac� vremea era ur�t�, se str�ngeau �n cete pe la casele unora dintre ei; dac� vremea era frumoas�, se ie�ea afar� din sat, b�ie�ii adun�nd lemne pentru foc iar fetele culeg�nd flori de prim�var�, flori folosite apoi �n desc�ntecele de dragoste. Prin unele locuri, exista obiceiul ca fetele mari s� str�ng� apa din om�tul netopit sau de pe florile de fragi; aceast� ap�, p�strat� cu mare grija, avea propriet��i magice, spun�ndu-se c� este n�scut� din sur�sul z�nelor, put�nd face fetele mai frumoase �i mai dr�g�stoase; dac� nu erau om�t �i fragi, se folosea banala ap� de ploaie sau cea de izvor, acest lucru f�c�ndu-se atunci c�nd Dragobetele se �inea �n luna martie.

�n jurul focurilor aprinse pe dealurile gola�e din jurul satelor, fetele �i b�ie�ii discutau vrute �i nevrute �ns�, cel mai adesea, se spuneau glume cu substrat erotic. Fetele, cum sim�eau apropierea pr�nzului, �ncepeau s� coboare �n fug� spre sat, �n sudul Rom�niei aceast� goana fiind numit� �zbur�torit�. Conform obiceiului, fiecare b�iat urm�rea fata care �i c�zuse drag�; dac� fl�c�ul era iute de picior �i fetei �i pl�cea respectivul urm�ritor, atunci avea loc o s�rutare mai �ndelungat� �n v�zul tuturor. S�rutul acesta semnifica, �n fapt, logodna ludic� a celor doi, cel pu�in pentru un an de zile, de multe ori astfel de logodne prefa��nd logodnele adev�rate. Dac� nu se f�cea Dragobetele, se credea c� tinerii nu se vor putea �ndr�gosti �n anul care urma; �n plus, un semn r�u era dac� o fat� sau un b�iat nu �nt�lneau la Dragobete m�car un reprezentant al sexului opus, opinia general� fiind c� tot anul respectivii nu vor mai fi iubi�i.

Maturii aveau partea lor �n cadrul Dragobetelui. Astfel, femeile credeau c� era �ndeajuns s� pui m�na acum pe un b�rbat� str�in (de sat) �i deveneai dr�g�stoas� b�rba�ilor �n tot anul care urma! Femeile mai aveau grij� s� dea m�ncare bun� or�t�niilor din curte, dar �i p�s�rilor cerului, nici o vietate nefiind sacrificat� la Dragobete. �ndeob�te, s�rb�toarea dragostei era socotit� una de bun augur pentru treburile m�runte, nu �i pentru cele mari.

Dragobetele era �nchipuit ca un fl�c�u voinic, puternic, frumos �i tare iubitor, put�nd fi �nt�lnit prin p�duri; unele fete �i femei doreau chiar s� fie pedepsite de Dragobete, lucr�nd de ziua lui, iar apoi lu�nd drumul p�durii, aici fiind �nevoite� s� se lase iubite de Dragobete. Chiar dac� mai �pedepsea� femeile, se considera c� Dragobetele ocrotea �i purta noroc �ndr�gosti�ilor, tinerilor �n general, put�nd fi socotit un veritabil Cupidon rom�nesc.

Originea acestei s�rb�tori este �n ciclurile naturii, mai ales �n lumea p�s�rilor. Nu �nt�mpl�tor, pas�rea era considerat� una din cele mai vechi divinit��i ale naturii �i dragostei. Ei bine, rom�nii numeau s�rb�toarea Dragobetele �i Logodnicul P�s�rilor, spun�nd c� acum acestea se �mperecheaz� �i �i fac cuib, de la p�s�ri obiceiul fiind preluat �i de c�tre oameni. Motiva�iile prelu�rii erau profunde, din moment ce p�s�rile erau privite ca mesagere ale zeilor, cuv�ntul grecesc �pas�re� �nsemn�nd chiar �mesaj al cerului�.

�n final, o �ntrebare �i o urare. �ntrebarea: de ce nu g�sim �n �irul s�rb�torilor noastre locul potrivit �i Dragobetelui, imit�nd, �n schimb, forma occidental� a aceleia�i s�rb�tori? Urarea: s� ne aducem mai des aminte de p�s�ri, animale �i flori �i vom face din zilele noastre s�rb�tori ale dragostei! Cu at�t mai mult cu c�t una din func�iile esen�iale ale s�rb�torilor tradi�ionale era aceea a repunerii �n acord a omului, a comunit��ilor, cu Dumnezeu, cu Universul.
Ioan Stanciu Bogdan
vicepresedinte
[email protected]
Asociatia Altermedia

salveaza in format PDF
vezi versiunea pentru tiparire

trimite acest studiu unui prieten:

Asociatia Altermedia

Asociatia Altermedia este o organizatie neguvernamentala, non-profit, av�nd ca scop promovarea libertatii de expresie prin stimularea implicarii sociale si facilitarea accesului cetatenilor la informatie.

Asociatia Altermedia este continuarea fireasca a unui proiect de succes, si anume serviciul de stiri online AlterMedia. Din decembrie 2002, acest proiect de media alternativa prezinta publicului rom�nesc "cealalta fata a realitatii", aceea pe care mass-media oficiala o ocoleste sau o denatureaza �n mod sistematic. De-a lungul a trei ani de activitate, am abordat subiecte precum: coruptia din administratie, cenzura din mass-media oficiala, lucrurile nespuse despre razboaiele din Kosovo, Afghanistan si Irak, dictatura "corectitudinii politice", globalizarea si altele asemenea. Am cautat, �n acelasi timp, sa aducem �n atentia publicului nu senzationalul, grotescul si comercialul, ci valorile autentice, implicarea sociala si respectul fata de adevar.

La �nceputul anului 2004, Asociaþia Altermedia, care si-a propus sa actioneze �n trei directii prioritare: Media alternativa, Cultura si stiinta si Dezvoltarea societatii civile.

[email protected]
www.altermedia.ro
OP 1 - CP 705 Bucuresti
Tel: 031 815.27.80
Fax: 031 815.27.80
Vezi toate studiile de caz ale companiei Asociatia Altermedia din domeniul Educatie / Cultura

sus

Linkuri sponsorizate :

TAG-urile acestui studiu

Cupidon Dochiei DRAGOBETE dragoste februarie Navalnicul obicei primavara romani traditii

alexxandra
Postat pe 11 Februarie 2010 06:09

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
mancare expirata	36	De la: ema83ro 15 Martie 2010 23:52
am o rugaminte la voi	5	De la: teodor_el 19 Iulie 2010 19:44
AMINTIRI DE NEATINS	3	De la: iasomia 19 Martie 2010 12:38

O idee de 20.000$/ un refresh vietii urbane	9	De la: Axl_22 29 Septembrie 2011 16:34
Redactia Garbo.ro va ureaza un 2018 bestial!	10	De la: Redactie_Garbo 1 Decembrie 2018 01:48