imoprtanta sistemului imunitar

Sistemul imunitar reprezinta un factor esential in pastrarea sanatatii si numai echilibrul si stabilitatea lui ne poate asigura o viata linistita si fericita.
Un sistem imunitar slabit creaza deschideri spre o multime de virusi si agenti externi daunatori care pot ataca si dezechilibra organismul.
In conditiile actuale, cand viata este mult mai stresanta, cand alimentatia este de cele mai multe ori dezechilibrata, cand asistam la o crestere a poluarii atmosferice, cand activitatea fizica nu este cea corespunzatoare, fiecare dintre noi are nevoie de o stimulare a sistemului imunitar, de o intarire a lui, pentru pastrarea sanatatii .
Desigur ca persoanele mai in varsta, persoanele care lucreaza noaptea, persoanele care stau mult timp in fata calculatorului si toti cei care sunt deja bolnavi au cu atat mai mult nevoie de intarirea sistemului imunitar.
Sa nu uitam ca un organism cu un sistem imunitar slabit si dezechilibrat poate tolera cresterea si expansiunea tumorilor, neavand puterea de a le frana.
Exista totusi o anumita proportie de cancere care se vindeca spontan prin faptul ca organismul isi poate mobiliza fortele de aparare si exista deasemenea un numar de cancere care nu ajung sa se manifeste pentru ca sistemul imunitar le distruge din primele faze.
Acesta demonstreaza ca reglarea si echilibrarea sistemului imunitar are un rol hotarator in mentinerea starii de sanatate si ca este necesara atat celor sanatosi cat si celor bolnavi.
Cand ne referim la sistemul imunitar apare in mod firesc intrebarea: care sunt celulele din organism care participa in mod hotarator in procesele imune ce apar in corp, care distrug virusii si substantele straine, aparand astfel organismul?
Reactiile imunitare ce apar in organism reprezinta un proces complex care angreneaza un numar foarte mare de celule, celule care indeplinesc diverse functii, aici fiind puse in evidenta doar cele mai numeroase.
Aceste celule se numesc limfocite si ele sunt de doua tipuri: celule limfocitare T ce iau nastere in glanda timus si celule limfocitare B produse in maduva spinarii.
Celulele limfocitare T determina imunitatea celulara influentand apararea organismului fata de virusuri, bacterii si ciuperci patogene participand la apararea antiinfectioasa precum si la distrugerea tumorilor canceroase.
Aceste celule au proprietatea de a circula permanent catre splina si ganglionii limfatici in care-si au sediul, trecand apoi din nou in sange.
In timpul acestei circulatii permanente ele distrug virusii si substantele straine organismului intalnite in cale.
Cea de a doua categorie de celule ce se implica in procesele imune, celulele limfocitare B, determina imunitatea umorala, imunitate care implica producerea anticorpilor. Aceste doua tipuri de celule conlucreaza impreuna pentru apararea organismului.
In sange, din cantitatea totala de limfocite, 24,5 % o reprezinta celulele de tip B iar 69,5 %, celulele de tip T.
Raportul T/B se pastreaza in timp el fiind asociat cu o bunc rezistenta imunologica.
O slaba dezvoltare a celulelor de tip B conduce la o slaba imunitate umorala si de fapt la existenta unui numar insuficient de anticorpi specifici. O slabire a imunitatii umorale determinc o slabire a imunitatii celulare si reciproc.
Un factor demn de remarcat in slabirea imunitatii sunt virozele repetate care uneori determina reaparitia unor afectiuni ce in mod normal au fost stopate.
Astfel dupa o stopare indelungata a evolutiei unei tumori aparitia unei viroze dezechilibreaza sistemul de aparare al organismului si in special imunitatea celulara, organismul tolerand astfel extinderea rapida a tumorii.
Acesta este unul dintre motivele pentru care cei care au cancer trebuie in mod deosebit sa-si intareasca sistemul imunitar, astfel reusind sa blocheze expansiunea tumorilor si aparitia metastazelor.
GLANDELE, ORGANELE SI CENTRII ENERGETICI CARE INFLUENTEAZA IMUNITATEA
Pentru inceput voi face cateva comentarii referitoare la glandele sistemului endocrin, organele si centrii energetici ai corpului (chakrele) care influenteazc in mod esential imunitatea.
TIMUS-este o glanda situata sub stern care dupa pubertate isi diminueaza treptat dimensiunile si funcionalitatea. Este locul unde iau nastere celulele limfocitare de tip T responsabile de imunitatea celulara. Timusul mai regleaza si inima, avand si un rol esential in evolutia procesului de imbatranire.
Starea de functionare a timusului se verifica usor:
se apasa pe stern intr-un punct situat la mijlocul distantei si pe linia ce uneste cele doua mameloane.
Daca punctul este sensibil la durere inseamna ca aceasta glanda nu functioneaza normal.
GLANDELE SUPRARENALE-sunt asezate ca doua caciulite deasupra rinichilor.Ele produc doua tipuri de hormoni:
- adrenalina care influenteaza activitatea muschilor si metabolismul bazal
- hormonii corticoizi dintre care evidentiez cortizonul cu efect antiinflamator.
Cortizonul stimuleaza cresterea limfocitelor cu rol esential in activitatea imunitara. Daca acest hormon este diminuat apar boli ca: reumatism, astm sau inflamatii articulare, boli ce se datoreaza dezordinilor imunitare.
PANCREASUL-pe langa controlul nivelului glucozei in sange influenteaza si echilibrul glandelor suprarenale influentand astfel imunitatea.
Trebuie sa remarc faptul ca socurile emotionale sau starile depresive perturba functionarea normala a pancreasului influentand negativ atat producerea insulinei cat si echilibrul suprarenalelor.
SPLINA-este un organ ce joaca un rol important in evolutia sistemului imunitar, permitand circulatia limfocitelor si controland procesul de distrugere a eritrocitelor imbatranite.
Tulburarile in activitatea splinei determina slabirea sistemului imunitar, carenta de anticorpi si aparitia bolilor infectioase.
Ganglionii limfatici constituie o retea distribuita in intregul corp pentru apararea sanatatii.
Cand survine o infectie sau o inflamatie, cel mai apropiat ganglion reactioneaza pe loc umflandu-se si sporind producerea de limfocite dar devenind in acelasi timp si dureros.

sper ca aceste informatii sa va fie de folos
silviu_m74
Postat pe 4 Mai 2009 20:48
multumim foarte mult pt aceste informatii....
horobeanu
Postat pe 4 Mai 2009 22:38
cu deosebita placere...mai am si am sa le postez in continuare tot aici.
Amigdalita

Amigdalita reprezinta o patologie frecvent intalnita la copii, ei fiind mai sensibili. Aceasta reprezinta inflamarea amigdalelor palatine situate de o parte si de alta a palatului (sau a limbii). Amigdalita este cel mai frecvent produsa de streptococi, in special cel betahemolitic A.

Amigdalele palatine sunt tesuturi limfoide asemanatoare ganglionilor limfatici care au rol imunitar deosebit de important, ele reprezantand alaturi de celelalte tesuturi limfoide de la nivelul gatului (formeaza un fel de inel la nivelul faringelui) prima bariera importiva agresiunii microbilor ce ajung la acest nivel prin alimentatie sau prin inspirarea aerului infectat. Aceste organe limfoide recunosc microbii cu potential patogen si ii retin la nivelul lor, incercand sa-i distruga prin procese ce dau nastere inflamatiei. Astfel microbii sunt impiedicati sa patrunda in organism fie pe cale gastrica, fie pe cale respiratorie.

Factorii de risc si cauzele amigdalitei

Inflamatia amigdalelor se produce ori de cate ori la acest nivel exista un agent patogen. Cauzele si factorii de risc sunt reprezentati de:
- inspirarea aerului infectat sau contactul apropiat cu o persoana ce prezinta infectia;
- fumul de tigara (fumatul pasiv sau chiar activ) scade foarte mult capacitatea imunitara a acestor tesuturi limfoide;
- consumul de alimente foarte reci (sucuri reci vara sau inghetata de exemplu);
- aerul conditionat (se recomanda curatarea regulata a filtrelor);

Care este simptomatologia amigdalitei?

Inflamatia amigdalelor palatine se manifesta in primul rand prin simptomatologia specifica oricarei infectii:
- febra si frison
- atonie, astenie
- dureri de cap, posibile stari de greata,
- durere, roseata, umflare si cresterea temperaturii la locul
- infectiei;

Amigdalita se mai manifesta prin:
- expectoratie sau scurgeri nazale,
- modificari ale vocii, ragusire,
- dureri mari la inghitire
- gatul este rosu, umflat iar amigdalele marite in volum (se pot simti si la palparea exterioara a gatului, imediat sub mandibula) sunt rosii si prezinta pete albicioase de puroi;
- uneori inflamatia poate fi atat de mare incat prin marirea de volum a amigdalelor si restului de tesuturi limfoide sa fie obstruate caile respiratorii iar respiratia sa fie serios ingreunata, caz in care se impune interventia chirurgicala.
- Marirea de volum si a altor ganglioni laterocervicali (situati la nivelul gatului).
Complicatiile amigdalitei:
- obstructia cailor respiratorii;
- afectiuni ale cailor respiratorii dar si afectiuni gastrice uneori;
- otite medii;
flegmonul amigdalian sau periamigdalian;
- streptococul, odata patruns in organism, poate cauza afectiuni foarte grave ca: afectarea rinichilor cu nefrita, reumatism articular acut dar si afectarea valvelor inimii, producand diverse boli ale aparatului cardio-vascular.

Diagnosticul amigdalitei

De fiecare data cand copilul prezinta simptomele amigdalitei trebui sa va prezentati la medicul de familie sau la pediatru. Dupa consult, medicul va sugereaza in functie de gravitatea situatiei consultul de specialitate al medicului oto-rino-laringolog (ORL).

Tratamentul amigdalitei

Amigdalita usoara trece in general de la sine in decurs de 5-7 zile, copilul fiind insa contagios in primele zile ale infectiei. In general medicul ii recomanda consumul adecvat de lichide pentru a nu se deshidrata si totodata pentru a spala continuu gatul astfel incat infectia sa nu ia amploare prin formarea unei cruste mucoase. Ii vor fi administrate copilului antipiretice (medicamente care scad febra) si antibiotice dupa caz (i se preleveaza micutului secretii pentru a se vedea cu ce sunt infectate amigdalele si totodata pentru efectuarea antibiogramei). Dupa cateva ore de la prima administrare de antibiotice copilul nu mai este contagios.

In cazul frecventelor recidive, a obstructiei importante a cailor aeriene sau in cazul flegmonului amigdalian sau paraamigdalian se intervine ghirurgical prin efectuarea amigdalitectomiei.

In restul cazurilor nu se intervine chirurgical ci se prefera tratamentul medicamentos pentru ca oricum la pubertate amigdalitele scad in dimensiuni si capacitatea lor imunitara creste. De asemenea aceste tesuturi limfoide au capacitatea de regenerare, astfel ca dupa amigdalitectomie amigdalele se pot reface.
silviu_m74
Postat pe 5 Mai 2009 19:24

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
Ce mananca bebe la 4 luni? 1 De la: nik_gexu 9 Iunie 2010 08:48
Radiografia si sarcina! 2 De la: blonda170 11 Ianuarie 2009 16:22
ce stiti despre hidrocefalie??? 5 De la: kidz001305 14 Iunie 2009 14:18
Idei de cadouri pentru pitici 2 De la: tessy78 5 Decembrie 2009 09:27
asi dori sa imi raspunda cineva repede la intrebare 31 De la: Luminita_Carabulea_1 5 Februarie 2017 15:53
Setari Cookie-uri