Tu cum reacționezi când treci printr-o supărare, printr-o durere, printr-o rănire? Să nu mai răsucim cuțitul în propria rană

"Adeseori felul în care reacționezi atunci când treci printr-o supărare, printr-o durere, printr-o rănire, seamănă cu următorul lucru: e ca și când ei ți‑au dat un cuțit, iar tu începi să-l răsucești în propria rană.

Se întâmplă ca celălalt să te lovească. Scoate cuțitul din rană și vezi cum se va vindeca rana. Nu! Tu nu scoți cuțitul! Îl ții acolo, și dacă vrea cineva să-l scoată, tu nu-l lași; și ca și cum n-ar fi de ajuns aceasta, îl răsucești și mai tare în rană.

Să nu vi se pară ciudat. Ce crezi că faci atunci când, să zicem, cineva îți spune un cuvânt greu, care te rănește? Te gândești continuu la cuvântul acela, nu-ți iese din minte, și nu vrei să-l pierzi! Și, ca și cum n-ar fi suficient, te mânii pe acela care ți-a spus cuvântul, te înrăiești, îl urăști și vrei să te răzbuni pe el! Toate acestea în fapt asta înseamnă: răsucești în rană cuțitul care te-a rănit, în timp ce, dacă l-ai fi scos numaidecât și l-ai fi aruncat cât colo, mult mai puțină pagubă ți‑ar fi provocat. Răsucești cuțitul și nu vrei cu niciun chip să-l scoți. Cine este de vină în această situație? Bine, celălalt te-a lovit; asta este treaba lui, asta face el. Dar, dacă acela este vinovat o dată, pentru că ți-a dat cuțitul, tu care ții cuțitul în rană și nu-l scoți, ba îl și răsucești mai rău, ești vinovat de o sută de ori, de o mie de ori mai mult.

Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice. Cum să îți liniștești sufletul (și să fie din nou senin) atunci când totul pare prea greu, prea apăsător sau prea mult pentru el Ce faci când cel mai bun prieten al copilului tău îl influențează greșit? Ce nu e bine să faci în public –mini ghid de comportament și respect social Foto: Cristina Conti /Shutterstock

Sigur că răul pornește de la faptul că celălalt a pus început. Dar dacă analizăm și privim lucrurile mai bine, vom vedea că, în cele din urmă, noi suntem aceia care am pus începutul. Pentru că, oricum ar sta lucrurile, omul nu este întru totul nevinovat. Dumnezeu îl iubește pe om, îl protejează, îl acoperă; nu-l lasă la cheremul nimănui. Dacă, în cele din urmă, Dumnezeu îngăduie să pățim ceva, înseamnă că, într-o anumită măsură, avem nevoie să ni se întâmple acel lucru.

Orice întâmplare, deci, s-o luăm așa: „Doamne, să mi se întâmple una ca asta, se pare că era nevoie; ceva nu mergea bine cu mine. Prin urmare, cauza cea mai adâncă sunt eu însumi. Iartă-l pe cel care mi-a făcut acest lucru!”. Și apoi să întâmpinăm corect o astfel de situație și să nu mai învârtim cuțitul în propria rană."

Tu cum iei pastilele? Studiul Spring Farma arată cele mai frecvente greșeli. Farmaciștii explică ce poți face mai bine Cum știi că NU ai mai trăit o viață anterioară? 11 SEMNE că te afli la prima ta întrupare pe această Planetă (viața nr.1) Educația financiară pentru familie: ce să-i înveți pe cei dragi despre bani

* Sursa: fragment din cartea "Stresul – cum se vindecă și cum se naște", autor: Arhimandritul Simeon Kraiopoulos, Editura Bizantină, 2015

Foto fr si main: GoodStudio /Shutterstock

---

---