În timpul sarcinii, glandele mamare și țesutul de susținere cresc în volum, iar pielea se întinde pentru a face față acestor modificări. După sarcină, naștere și terminarea alăptării, volumul glandelor scade, iar pielea, odată întinsă, nu revine întotdeauna la forma inițială. Astfel, apare ceea ce medicii numesc "ptoza mamară" sau lăsarea sânilor.
„Această schimbare a sânilor este o realitate biologică naturală după sarcină și alăptare, fiind influențată și de factori genetici, vârstă, variații mari de greutate și calitatea pielii. Este important ca femeile să știe că nu au greșit cu nimic — corpul lor a trecut printr-o transformare firească”, declară Cristian Nițescu, medic primar chirurgie plastică.
Tendințele actuale indică o preferință tot mai mare pentru proceduri combinate (lift + augmentare, lipofilling) pentru rezultate mai naturale și personalizate; multe paciente postpartum alegând această combinație.
Liftingul mamar, cunoscut medical ca mastopexie, implică ridicarea și remodelarea sânului prin eliminarea excesului de piele și repoziționarea țesutului mamar și a areolei, conferind un aspect mai tânăr și ferm. În cazurile în care sânii au suferit și o pierdere de volum, augmentarea cu implanturi mamare devine o opțiune eficientă, oferind un contur mai plin și natural. Cele două intervenții pot fi combinate într-o singură procedură – lifting cu implant – pentru a obține atât fermitate, cât și volum, adaptate armonios anatomiei și dorințelor pacientei.
“Recomand ca intervenția să aibă loc după ce s-a terminat complet perioada de alăptare și când sânii și-au stabilizat volumul, adică la minimum 6 luni după încheierea lactației. Este important ca organismul să fie refăcut după sarcină, iar greutatea corporală să fie stabilă”, adaugă Cristian Nițescu, medic primar chirurgie plastică.
Intervențiile de reconstrucție mamară nu sunt recomandate femeilor care au afecțiuni medicale necontrolate (de exemplu, boli cardiace severe, infecții active), fumează excesiv sau nu au o stare generală bună de sănătate.
Printre posibilele efecte adverse se numără sângerarea, infecția, modificarea temporară a sensibilității mamelonului, reacții la anestezie sau, foarte rar, complicații legate de implant (deplasare, contractură capsulară).
“Recuperarea după operație variază de la caz la caz, dar majoritatea pacientelor se pot întoarce la activități ușoare după 7-10 zile, iar la activitate fizică completă după 4-6 săptămâni. Purtarea unei bustiere speciale, evitarea efortului fizic intens și respectarea indicațiilor medicale sunt esențiale pentru o recuperare optimă”, subliniază Cristian Nițescu (foto), medic primar chirurgie plastică.
Pe lângă aspectul fizic, intervențiile de reconstrucție mamară aduc beneficii emoționale majore: femeile își recâștigă încrederea în propriul corp, se simt mai bine în pielea lor și pot reveni la viața socială și profesională fără complexe. Informați-vă corect, alegeți un medic cu experiență și discutați deschis așteptările și temerile înainte de orice intervenție.
Foto fr si main: NMK-Studio /Shutterstock

Singurătatea doare! Tu o poți vindeca! Campanie pentru susținerea nevoilor urgente ale vârstnicilor din România
”Nu mă lăsa să mor” - o poveste de ficțiune despre realitatea dureroasă a singurătății, din 5 decembrie în cinematografe
O joacă a unui tânăr român a dus la reinventarea sistemului de returnare a ambalajelor
McHappy Day 2025®: când faptele bune țin familiile împreună